Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 344/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. 3663,-
DECIZIA Nr. 344
Ședința publică din data de 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță
JUDECĂTOR 3: Florentina Dinu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire a deciziei nr. 10 din data de 12 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de revizuenții ,; C;;;;;;;;;;;;; -;;;, -, -, -, -, -. -a, -, C, G, G, în contradictoriu cu intimații în revizuire Inspectoratul Teritorial d e Muncă B, cu sediul în -. 1 B, Inspecția, cu sediul în B,- sector 2 și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, cu sediul în B, str. - - nr-. 2-4 sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimații în revizuire Inspectoratul Teritorial d e Muncă B și Inspecția B reprezentate de consilier juridic -, potrivit delegației depusă la dosarul cauzei, lipsind revizuienții funcționari publici în cadrul Inspectoratului Teritorial d e Muncă B și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,care învederează că în urma pronunțării încheierii de îndreptare eroare materială de la termenul din data de 14.01.2010, prin care s-a luat act de renunțarea la judecata cauzei numai a unui număr de șase revizuienți, nominalizați în acea încheiere, s-a repus pe rol cauza în vederea continuării soluționării cererii de revizuire formulată de funcționari publici din cadrul Inspectoratului Teritorial d e Muncă B, învederează totodată că prin serviciul registratură din cadrul instanței o parte din revizuienți au solicitat prin cererile formulate comunicarea cererii formulate de petenții ce au renunțat la judecata revizuirii, după care:
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului intimaților în revizuire prezent, în combaterea acesteia.
Intimații Inspectoratul Teritorial d e Muncă B și Inspecția B reprezentate de consilier juridic -, solicită față de motivele susținute în cererea de revizuire, respingerea cererii ca neîntemeiată.
CURTEA
Prin cererea înregistrata sub nr. 3663,- revizuenții ,; C;;;;;;;;;;;;; -;;;, -, -, -, -, -. -a, -, C, G, G,au solicitat revizuirea deciziei 10/12.09.2009, în contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial d e Muncă B, cu sediul în -. 1 B, Inspecția, cu sediul în B,- sector 2 și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.
Revizuenții au susținut că instanța s-a pronunțat minus petita, principiul disponibilității fiind ignorat de judecători, aceștia omițând să se pronunțe asupra unei pretenții dedusă în justiție, în sensul că au omis a se pronunța asupra motivelor de recurs formulate de Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Susțin totodată că recursul formulat de Inspectoratul Teritorial d e Muncă B nu a fost depus în termen legal, fiind comunicat instanței de recurs la termenul de judecată din data de 12.01.2009, după încheierea dezbaterilor pe fondul cauzei și cu toate că instanța a primit motivele de recurs, nu s-a pronunțat asupra acestora.
Învederează de asemenea că, așa cum arătat și la instanța de fond, sumele de bani pe care le-au solicitat Inspectoratului Teritorial d e Muncă B, reprezentând suplimentul postului în procent de 25% și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, provin din venituri extrabugetare, așa cum reiese și din ordinele de depuse în sprijinul afirmațiilor lor.
Un alt motiv al revizuirii este și acela că instanța, interpretând în mod greșit dispozițiile cuprinse în norma generală și în cele speciale a constat că suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare se regăsesc în salariul de bază și în gradele profesionale, clasele și treptele de salarizare, când, dimpotrivă din lecturarea dispozițiilor legale referitoare la funcționarii publici reiese în mod clar că, suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu se regăsesc în gradele profesionale, clasele si treptele de salarizare. Subliniază faptul că suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt prevăzute în mod distinct la art. 31 al. 1 lit. c si din Legea 188/1999.
Un alt aspect criticat prin revizuirea formulată este acela că, deși pe parcursul derulării procesului atât Inspecția cât si au susținut prin întâmpinările depuse ca nu au calitate procesuală activă, numai Inspectoratul Teritorial d e Muncă B având această calitate, instanța totuși le-a admis recursurile.
Un alt motiv de revizuire vizează faptul că, în practică au apărut situații în care două sau mai multe instanțe au pronunțat soluții contradictorii, cu toate că, toate inspectoratele teritoriale de muncă funcționează după aceeași lege, au același și mod de administrare și că toți funcționarii publici din cadrul tuturor inspectoratelor teritoriale de muncă au aceleași atribuțiuni și responsabilități de serviciu stabilite de Regulamentul de Organizare și Funcționare. În altă ordine de idei, instanța prin decizia pronunțată în recurs, nici nu s-a pronunțat asupra înscrisurilor depuse ca practică judiciară și jurisprudență.
În concluzie susțin că, neacordarea plății sumelor de bani reprezentând suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare, instituie un tratament inegal în raport de funcționarii publici ai unor instituții similare din țară care au obținut în justiție recunoașterea acestor drepturi, față de acest aspect solicită admiterea cererii de revizuire, schimbarea în tot a deciziei nr. 10/12.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în sensul respingerii recursurilor formulate și menținerea ca temeinică și legală a sentinței nr. 1184 din 16.10.2008 a Tribunalului Buzău.
Intimatul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Inspecția a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii si menținerea deciziei pronunțate in recurs.
La termenul de judecată din data de 17.12.2009, un număr de șase revizuienți, respectiv:, și au solicitat în mod expres renunțarea la judecata cererii de revizuire, de care instanța a luat act prin încheiere (filele 293, 294 și 314).
Analizând decizia prin prisma criticilor formulate în cererea de revizuire, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, Curtea reține următoarele:
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate fi exercitată numai pentru motivele limitativ prevăzute în art. 322.pr. civ.
Primul motiv al cererii de revizuire este cel reglementat în dispozițiile art. 322 pct.2 pr. civ. potrivit cărora o hotărâre poate fi revizuită dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Textul este o aplicare a principiului disponibilității și vizează inadvertențele dintre ceea ce s-a cerut și ceea ce instanța a pronunțat. Conform art. 129 alin. final pr. civ. în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. Aceasta presupune, pe de o parte că judecătorii nu pot depăși limitele obiectului, fără deosebire după cum este formulat printr-o cerere principală, accesorie sau incidentală, iar pe de altă parte, că sunt obligați să se pronunțe asupra tuturor cererilor din proces.
Revizuienții invocă "minus petita" susținând că, deși a primit motivele de recurs formulate de ITM B, instanța nu s-a pronunțat asupra acestora, nu a lăsat dosarul la a doua strigare pentru ca revizuienții reclamanți să studieze motivele de recurs și nici nu a amânat pronunțarea pentru a avea timpul necesar în vederea formulării apărărilor.
Or, art. 322 pct.2 pr. civ. are în vedere ipoteze în care nu s-a soluționat o cerere principală, accesorie sau incidentală, nu și atunci când nu a fost analizată o cerere de probatorii, o excepție sau un motiv de apel ori de recurs. În sensul acestui text, prin " lucru cerut" trebuie să se înțeleagă numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia și au stabilit obiectul pricinii deduse judecății. Ceea ce caracterizează aceste cereri și le delimitează de toate celelalte este faptul că, prin pronunțarea asupra lor, instanța poate pune capăt litigiului, statuând prin admitere sau respingere, în acea parte a hotărârii care poate fi pusă în executare - dispozitivul.
În cauza de față se constată că ITM B are calitate de intimată și nu de recurent, iar recursurile formulate de Inspecția și de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale au fost depuse la Tribunalul Buzău, fiind comunicate părților implicate o dată cu emiterea primelor citații în cauză.
Curtea reține că susținerile revizuienților nu se circumscriu motivului de revizuire invocat, nepunându-se reține că instanța de recurs, admițând recursurile, nu s-a pronunțat asupra unei cereri principale, accesorii sau incidentale, de vreme ce a respins acțiunea în întregime.
Susținerile părților de la punctele B,C și D sunt chestiuni ce țin de fondul cauzei și nu pot fi analizate în cadrul acestei caii extraordinare de atac.
C de al doilea motiv de revizuire, invocat de revizuienți în prezenta cerere, este cel reglementat în dispozițiile art. 322 pct.7 pr. civ. potrivit cărora o hotărâre poate fi revizuită dacă există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Invocarea acestui motiv presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
- există hotărâri definitive contradictorii. Textul nu distinge, ceea ce înseamnă că această condiție este îndeplinită chiar dacă prin hotărârile potrivnice nu s-a rezolvat fondul. Este necesar însă ca ambele hotărâri să fie pronunțate ori pe considerente procedurale ori pe fond, pentru că dacă una este pronunțată în temeiul unei excepții procesuale iar cealaltă este pronunțată în fond, nu există contrarietatea susceptibilă să facă admisibilă revizuirea.
- hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină. Ca atare, trebuie reținută tripla identitate de părți, obiect și cauză, care sunt elementele lucrului judecat.
- hotărârile să fie date în dosare diferite. Revizuirea nu este admisibilă dacă hotărârile contradictorii au fost pronunțate în aceeași cauză pe parcursul mai multor cicluri procesuale determinate de căile de atac exercitate de părți.
- în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei.
- să se ceară anularea celei de a doua hotărâri.
Este evident faptul că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite aceste condiții, motivul de revizuire putând fi privit și ca inadmisibil atâta timp cât nu se arată care este hotărârea contradictorie. Mai mult decât atât, practica neunitară a instanțelor nu este motiv de revizuire, iar precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în dreptul român.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 320 și urm. pr. civ. Curtea va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată cererea de revizuire a deciziei nr. 10 din data de 12 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de revizuenții ,; C;;;;;;;;;;;;; -;;;, -, -, -, -, -. -a, -, C, G, G, în contradictoriu cu intimații în revizuire Inspectoratul Teritorial d e Muncă, cu sediul în -. 1 B, Inspecția, cu sediul în B,- sector 2 și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, cu sediul în B, str. - - nr-. 2-4 sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact / 6 ex. /11.03.2010
Dosar 366- al Curții de Apel
Jud.
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță, Florentina Dinu
