Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 3477/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3477
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23 10 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Radu Constantin Daniel
GREFIER- - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, INSTITUTUL NAȚIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE și INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, având ca obiect "litigiu funcționari publici".
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16 10 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea având nevoie pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 23 10 2009.
CURTE:
Deliberând în condițiile art.256 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a-IX-a Contencios Administrativ și Fiscal sub nr- reclamantele si au chemat in judecata paratii CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTITIEI, INSTITUTUL NATIONAL AL MAGISTRATURII si INSTITUTUL NATIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE, solicitaand instantei de contencios administrativ ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna:1. obligarea pârâtilor la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază pe perioada cat a avut raporturi de serviciu; 2. Obligarea paratilor la actualizarea sumelor rezultate cu indicele de inflatie si la plata dobanzii legale prevazuta de OG nr.9/2000, pana la data efectiva a platii.
În motivarea acțiunii, reclamantele a arătat că în perioada pentru care solicită drepturile bănești ( 01.01.2004-01.03.2007 reclamanta, respectiv 15.08.2005- prezent reclamanta ) au avut raporturi de serviciu cu autoritatile pârâte, deținând statutul de funcționar public iar, potrivit art. 29 alin. 1 lit. c) și d) în prezent art. 31 alin. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 avea dreptul la acordarea drepturilor privind suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procente de 25% din salariul de bază.
Reclamantele mai arată că aplicarea acestor drepturi a fost suspendată în anii 2004, 2005 și 2006 prin art. 50 indice 1 din OUG nr. 123/2003, art. 44 din OUG nr. 92/2004, și, art. 48 din OG nr. 2/2006.
Susțin că, deși în anii 2007 și 2008 aplicarea acestor drepturi nu mai fost suspendată, iar drepturile aferente anilor 2004, 2005 și 2006 si pana in iunie 2007 au devenit actuale, autoritatea pârâtă nu le-a acordat drepturile de care beneficiază în temeiul legii.
S-a mai sustinut ca suspendarea drepturilor salariale legale prin acte normative succesive poate fi asimilata, in opinia reclamantelor, abuzului de drept tinand seama de disp. art. 53 alin. 1 si 2 din Constitutia Romaniei, cat timp restrangerea unor drepturi si libertati cetatenesti trebuie sa se realizeze numai prin lege si numai in situatii exceptionale, determinate de cauzele expuse de textul constitutional mentionat si sa fie, totodata, proportionala cu situatia ce a determinat masura restrangerii, cat si aplicata in mod nediscriminatoriu. In aceasta ordine de idei, sustine reclamantul, cele doua suplimente solicitate constituie drepturi de remunerare a muncii, ce nu poate fi restrans, normele de suspendare contravenind si prev. art. 16 alin. 1 din Constitutie prin discriminarea reclamantului fata de alte categorii sociale si art. 15 alin. 2 din Constitutie, cat timp normele de suspendare se aplica retroactiv cu privire la un drept castigat sub imperiul Legii nr.188/1999.
Cu privire la petitul al doilea au invocat disp. Art. 1082-1084. Civ. si art. 154..
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile Constituției României, art. 3 si 38 si urm. Codul Muncii, art. 31 alin. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 rep. prev. OUG nr.92/2004 si OUG nr.75/2008.
În dovedirea acțiunii reclamantele au depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii depus întâmpinare in cauza, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, intrucat reclamantele nu figureaza in aparatul propriu al acestui parat si acesta din urma nu are niciun fel de atributii privind stabilirea drepturilor salariale ale functionarilor publici numiti la, precum reclamantele.
Paratul Institutul National al Magistraturii a formulat, de asemenea, intampinare, invocand exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la pretentiile aferente perioadei 15.08.2005-februarie 2006. Pe fond, paratul a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, intrucat nu exista temei legal pentru plata drepturilor solicitate in perioada in care prevederile legale de care se prevaleaza reclamanta au fost suspendate.
Oprin sentinta civila nr.1348/03.04.2009 Tribunalul - Sectia a-IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a declinat competenta materiala in favoarea Curtii de Apel i- Sectia a-VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal.
In cauza, pe fond, a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri.
La termenul de judecata din 16.10.2009 Curtea a pus in discutia partilor exceptiile invocate in cauza, anumea cea a lipsei calitatii procesuale pasive a si cea a prescriptiei dreptului la actiune.
Deliberand asupra exceptiilor, cu intaietate conf. Art. 137 alin. 1.c Cod Penal, Curtea constata:
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a, urmeaza aoa dmite, intrucat reclamantele nu au justificat legitimatio ad processum a acestui parat, cat timp nu au existat raporturi de serviciu pe perioadele respective ale acestora cu
Referitor la exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la pretentiile aferente perioadei 15.08.2005-februarie 2006, Curtea urmeaza aao respinge in considerarea faptului ca pe perioada cat prev. legale de care inteleg reclamantele a se prevala (art. 29 alin. 1 lit. c) și d) în prezent art. 31 alin. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 ) au fost suspendate, astfel incat pe acea perioada nu a curs dreptul la actiune, iar termenul de prescriptie prev. de Decretul nr.167/1958 nu a era implinit la data introducerii actiunii.
Analizând actele și lucrările din dosar, pe fond, în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
In fapt, în perioada pentru care solicită drepturile bănești ( 01.01.2004-01.03.2007 reclamanta, respectiv 15.08.2005- prezent reclamanta ) reclamantele au avut raporturi de serviciu cu autoritatile pârâte.
Întrucât la instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile în legătură cu raporturile de serviciu ale funcționarilor publici conform art. 109 din Legea nr. 188/1999, în speță urmează a se analiza raportul de serviciu al reclamantelor cu privire la existența drepturilor la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare în perioada solicitata.
In drept, sunt incidente urmatoarele ispoziții legale: Potrivit Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată în 2004 (art.29 a devenit art.31 în forma republicată a legii în anul 2007): Art.29 alin.(1) lit.c) și d): " Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: a) salariul de bază; b) sporul pentru vechime în muncă; c) suplimentul postului; d) suplimentul gradului". Art.31 alin.(3):"Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici" Art.29 din Legea nr.188/1999 a fost introdus prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. În perioada 2004-2006, prevederile referitoare la cele doua suplimente au fost suspendate prin OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin nr.OG 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006. Potrivit Legii nr.251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici: "Art. XIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 29, 56, 57, 581și ale art. 601alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. Potrivit OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007: Art.3:"Gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii" În aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999, text introdus prin Legea nr.161/2003, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici. roiectul reglementa mod unic de stabilire a salariilor funcționarilor publici, instituind, conform dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999, mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici, compus din cinci componente: salariul de bază, suplimentul postului, sporul de vechime, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, alte prime și sporuri. Astfel, conform proiectului, atât salariul de baza cât și suplimentul postului se calculau în puncte. Însă acest proiect de act normativ elaborat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a fost promovat până în prezent, astfel că nu există baza legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului gradului. Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art.29 alin.(1) lit.c) și d) din Legea nr.188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr.188/1999. Or, sub acest aspect, practica judecătorească este în sensul că este inadmisibilă în condițiile art.1 din Legea nr.554/2004, cererea de chemare în judecată prin care se solicită obligarea Guvernului să emită un act normativ cu conținut special ( Decizia nr.1257 din 28 februarie 2007, în Jurisprudența Secției pe anul 2007 - Semestrul I, p. 17-20). Asadar, in condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut expresis verbis că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă. Curtea mai are in vedere ca si ractica p. judiciara este unitara la nivelul ICCJ, in sensul ca este neintemeiata solicitarea acordarii suplimentului postului si suplimentului corespunzator treptei de salarizare. In acest sens sunt deciziile nr. 1832 din 31 martie 2009, nr. 1835 din 31 martie 2009 si nr. 1848 din 31 martie 2009. Ori, este necesar ca instanta sa urmeze aceasta practica stabilita de instanta suprema, tinand seama si de jurisprudenta CEDO ( cauza Beian contra Romaniei, cauza Stefan si Stef contra Romaniei, cererile conexate nr. 24428/03 și 26977/03, Hotărârea din 27 ianuarie 2009 ), potrivi careia atunci când practica neunitar apare și se menține în cadrul celei mai înalte autorități judiciare din țară, care are atribuții in unificarea practicii judiciare și care, contrar acestor atribuții devine ea însși sursa insecuritții juridice, situația aduce atingere principiului securitți juridice și reduce înscrederea publicului în sistemul judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii.
Respinge ca neintemeiata exceptia prescrierii dreptului la actiune pentru perioada 15.08.2005- februarie 2006.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, ambii cu domiciliul ales in i, bd. - -, nr.53, sector 5 ( sediul si INEC ), în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, cu sediul in i, Calea, nr.141 B, sector 6, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul in i,-, sector 5, INSTITUTUL NAȚIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE și INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, ultimii doi cu sediul in in i, bd. - -, nr.53, sector 5 ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva in contradictoriu cu, respectiv ca neintemeiata in contradisctoriu cu ceilalti parati.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 2310.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - - -
Red./Tehnored.
8 ex.
Președinte:Radu Constantin DanielJudecători:Radu Constantin Daniel
