Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 3535/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Bulancea Diana Magdalena
GREFIER: - -
Ședința publică din data de 21.10.2009
Sentința civilă nr. 3535
Pe rol se află spre soluționare în rejudecarecererea formulată de către reclamantul, cu domiciliul în mun. B, STR. - - nr. 8, BI.2..A,.35, sector 2, în contradictoriu cu pârâtulMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( ),cu sediul în mun. B,-, sector 3, având ca obiectlitigiu privind raportul de serviciu.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 21.10.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 27.10.2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București la data de 11.04.2009, sub nr-, reclamantul a solicitat, în calitate de funcționar public - angajat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( ), în calitate de angajator, să fie obligat pârâtul:
1. să majoreze cu 75% salariul său de bază, începând cu luna septembrie 2007, conform prevederilor Legii nr. 490/2004, HG 170/2005 și OUG 1/2006;
2. să-i recalculeze drepturile salariale lunare, începând cu luna septembrie 2007, și să plătească diferența de salariu în sumă de 9.002 lei;
3. să-i modifice Fișa postului, conform atribuțiilor și sarcinilor de serviciu pe care le-a executat din luna septembrie 2007.
În motivareacererii sale, reclamantul a arătat că la data de 28 martie 2007 fost numit consilier superior la Direcția de dezvoltare forestieră și consolidare păduri private - Serviciul managementul programelor de finanțare pentru păduri private - Compartiment privatizări active - din cadrul - Direcția Generală Management Fond Forestier, Funciar și. In data 25 aprilie 2007 Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 385 privind organizarea și funcționarea în baza căreia a fost elaborat un Regulament de Organizare și Funcționare (), aprobat prin Ordin al ministrului și care, la art.11 prevede noua structură organizatorică a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la alin. 1 lit. b fiind prevăzut Serviciul managementul programelor de finanțare pentru păduri private (), în cadrul Direcției de dezvoltare forestieră și consolidare păduri private. Art. 48 din prevede atribuțiile acestui serviciu, iar de la litera a) până la litera m), toate cele 13 atribuții sunt specifice categoriei (1): "gestionarea asistenței financiare comunitare în sectorul forestier" și reprezintă 43,3% din activitate, urmând 8 atribuții specifice categoriei (2): "dezvoltarea pădurilor private și publice" cca. 26,7% din activitate și 9 atribuții specifice categoriei (3): "privatizări de active și concesionarea terenurilor forestiere aferente activelor privatizate" cca. 30% din activitate.
Arată că după emiterea, a continuat activitatea în cadrul, categoria (3 )de atribuții "privatizări de active și concesionarea terenurilor forestiere aferente activelor privatizate" și, complementar, din dispoziția Sefului de serviciu, a început o amplă documentare in domeniul cadrului normativ silvic și a celui comunitar, în baza cărora se elabora Programul Național de Dezvoltare RuraIă (), întrucât, prin alocarea atribuțiilor din categoria (1) "gestionarea asistenței financiare comunitare în sectorul forestier" serviciul în care activa devenise răspunzător pentru elaborarea "secțiunii forestiere" a 2007-2013 și, ulterior, pentru implementarea unei părți a acestuia. Elaborarea "secțiunii forestiere" a fost realizată de - în completarea "secțiunii agricole", realizată de -AM. Dat fiind faptul că deși dezvoltarea durabilă a silviculturii are un specific aparte, existența multor similitudini cu dezvoltarea durabilă a agriculturii a determinat Comisia Europeană să includă dezvoltarea durabilă a silviculturii în cadrul dezvoltării rurale și în acest context -AM este responsabilă de elaborarea în întregul său și îndeplinește funcția de Autoritate de management pentru 2007-2013.
În cauză, arată că din dispoziția Directorului general al, începând cu luna septembrie 2007, i s-au atribuit spre executare, în exclusivitatea timpului legal de muncă, activități din categoria (1) "gestionarea asistentei financiare comunitare în sectorul forestier" respectiv: a) participarea la proiectarea forestiere 122, 125 și 221 din, finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală(), b) participarea la proiectarea de ajutor de stat pentru sectorul forestier, în cadrul Măsurii 123 din și c) elaborarea normelor de implementare, de control tehnic și la fața locului ( de proceduri) pentru Măsura 221 " Prima împădurire a terenurilor agricole", în baza unui Acord de delegare încheiat de cu agențiile de plăți, și.
Arată că, deși activitatea desfășurată a necesitat un efort considerabil și timp de muncă peste programul normal, cu acordul conducerii și remunerate, pentru activitatea desfășurată în anul 2007 primind calificativul "foarte bine" și fiind propus pentru avansare în treapta de salarizare, a aflat că alți colegi din Autoritatea de management, care executau același tip de activități, dar în domeniul agriculturii și procesării produselor agricole primare, primeau salarii majorate cu 75% în baza Legii nr. 490 din 10 noiembrie 2004, privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare; Hotărârea Guvernului nr. 170 din 9 martie 2005 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare; Ordonanța de urgență nr. 1 din 29 ianuarie 2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrare în; Hotărârea Guvernului nr. 543 din 26 aprilie 2006 pentru aprobarea structurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale care au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitare, precum și normelor de acordare a drepturilor salariale ale personalului aferent.
Analizând dispozițiile normative ale acestor reglementări, a constatat că atribuțiile structurii funcționale în care a fost numit erau specifice structurilor care gestionau asistența financiară comunitară postaderare în domeniul silviculturii, iar activitatea desfășurată se încadra în categoria "personalului de specialitate" care beneficia de majorarea salariului de bază cu 75%. În aceste condiții, în data 26.02.2008 a adresat Ministrului agriculturii și dezvoltării rurale o (anexa 3) prin care solicita acordarea drepturilor salariale legale. În data 26.03.2008 a primit răspuns la petiție din partea Direcției managementul resurselor umane (), în calitate de reprezentant al angajatorului (anexa 4), iar face mențiunea cadrului legal în speță și conchide că dat fiind faptul că activitatea desfășurată a fost executată în altă structură a ministerului, ca loc și denumire, decât structura aprobată de Guvern în anul 2006, ca denumire, pentru salarii majorate cu 75%, solicitarea sa nu avea temei legal.
Apreciază că Raportul juridic angajator-autoritate publică/salariat-funcționar public are la bază principiul bunei credințe și acordul consensual al părților de respectare a legii, însă angajatorul nu face dovada acestora, întrucât ignoră faptul că din luna septembrie a desfășurat o activitate specifică gestionării asistenței financiare comunitare, iar pentru această activitate nu a fost salarizat conform prevederilor legale, contrar art. 29 al Legii nr.188/1999; ignoră faptul că avea obligația să îndeplinească în totalitate formalitățile legale prevăzute de HG - (art.4-10), eventual să completeze HG nr. 543/2006 după adoptarea HG 385/2007, prin care s-a reorganizat, ținând cont că o parte din personalul serviciului, inclusiv reclamantul, desfășura din dispoziția superiorilor o activitate în domeniul gestionării asistentei financiare comunitare, similară activității autorității de management și complementară acesteia iar autoritatea de management era menționată în HG 543/2006; Deși angajatorul a îndeplinit parțial formalitățile prevăzute la art. 6 al HG - și la art.5(2) al HG 543/2006, pentru acordarea salariului majorat cu 75%, în mod culpabil, nu a finalizat această procedură și pentru reclamant, întrucât nu a modificat Fișa postului și nu a notificat Ministerului economiei și finanțelor modificările de structură și de personal, după elaborarea în baza HG 385/2007; ignoră faptul că serviciul și atribuțiile sale au fost special instituite prin Ordin al ministrului tocmai pentru întărirea capacității administrative a României de gestionare a asistentei financiare comunitare postaderare în domeniul forestier domeniu care, din punct de vedere al Politicii Agricole Comune, face parte din dezvoltarea rurală și este finanțat din aceleași surse. (). În baza acestui ordin, - funcționează ca structură complementară a autorității de management, întrucât autoritatea de management nu are atribuții strategice, tehnice sau administrative în domeniul silviculturii. Din acest motiv, nu a mai fost nevoie de un acord de delegare de atribuții (art.1 lit. m al HG 170/2005) întrucât un astfel de acord, act administrativ de nivel inferior ordinului ministrului, este inutil între structurile aceleiași autorități publice, structuri care se organizează și funcționează în baza ordinului ministrului. Acordul este obligatoriu numai în cazul delegării de atribuții între autorități publice diferite. Totuși, considerând ar fi fost nevoie și de acest acord, faptul că acesta nu s-a încheiat este culpa angajatorului și nu a angajatului. De asemenea, angajatorul ignoră faptul că a desfășurat ) activitate egală cu cea a funcționarilor publici din cadrul autorității de management totuși, nu a beneficiat de plată egală, în sensul art. 6 din Codul muncii; ignoră faptul că refuzul de a modifica Fișa postului, conform activității pe care o desfășoară din luna septembrie 2007, este un abuz administrativ inadmisibil în raport cu obligația sa de a executa atribuțiile din fișa postului, care însă nu corespunde activității pe care o desfășoară din dispoziția funcțiilor superioare.
Având în vedere răspunsul angajatorului și observațiile prezentate, reclamantul susține că angajatorul s-a folosit de activitatea desfășurată de reclamant - angajat al său, pentru realizarea obiectivului aprobarea 2007-2013 de CE. și implementarea acestuia, în domeniul silviculturii, dar, cu bună știință și rea credință, nu i-a acordat drepturile salariale prevăzute de lege pentru activitatea depusă, începând cu luna septembrie 2007, prin neefectuarea formalităților prevăzute de lege. Prin această neîndeplinire de formalități s-a produs și o discriminare între funcționarul public "agricol" și funcționarul public "silvic" care, deși desfășoară același tip de activități în domeniul gestionării asistenței financiare comunitare pentru dezvoltare rurală, agricolă și silvică, nu beneficiază de aceleași drepturi salariale legale., Camera Deputaților a înlăturat această discriminare prin completarea OUG 67/2006 și instituirea majorării salariului cu 75% pentru întregul personal al. In speța dedusă judecății, această discriminare între s-a concretizat prin neacordarea salariului majorat cu 75% reclamantului.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.29 și art.641ale Legii nr.188/1999, cu modificările și completările ulterioare, precum și pe art. 38, art.39, art. 40 alin.(1) lit. a), b) și c) și alin. (2) lit.c, art.154 alin. (1) și (3) și art. 269 alin.(1) și (2) din Codul muncii, adaptatemutatis mutandisla funcționarii publici.
În dovedire, reclamantul a atașat cererii sale un tabel "privind diferențele de salariu" calculate pentru perioada septembrie 2007 - martie 2008, fotocopii de peOrdinul nr. 157 din 28.03.2007 privind numirea domnului în funcția publică de execuție de consilier I superior în cadrul Direcției de dezvoltare forestieră și consolidare păduri private, emis de Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, de pe plângerea prealabilă înregistrată la sub nr. 50248/26.02.2008 și de pe răspunsul la această plângere nr. 196.728/19.03.2008.
Prin sentința civilă nr.1560/16.05.2008, Tribunalul Bucureștia declinat competența de soluționare ca cauzei în favoarea Curții de Apel București, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.06.2008, sub nr-.
Prin Sentința Civilă nr. 2421 din 24 septembrie 2008, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului.
Instanța a reținut, în esență, că potrivit prevederilor Legii nr. 80/2008 personalul din aparatul propriu al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum si personalul din Direcția generală de programare bugetară, Direcția generală de sinteză a politicilor bugetare, Direcția generală de metodologie contabilă instituții publice și Direcția generală trezorerie și contabilitate publică din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, beneficiază de o majorare a salariilor de bază de 75 %, astfel încât capătul de cerere vizând majorarea salarială a rămas fără obiect. În raport cu capătul de cerere privind plata retroactiva a drepturilor salariale începând cu septembrie 2007, instanța a apreciat că față de dispozițiile art. 2 lit. a, b, c și d din HG nr. 543/2006 care prevăd structurile din cadrul ce au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitare, reclamantul, funcționar public în cadrul Direcției generale de management fond forestier, funciar și cinegetic, nu putea beneficia de o majorare a salariului de bază de 75%.
Prin decizia nr. 1708, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 25 martie 2009, cauza a fost trimisă spre rejudecare acestei instanțe, ca urmare a admiterii recursului declarat de către reclamant, reținând, în esență, că aprecierea primei instanțe referitoare la rămânerea fără obiect a capătului de cerere vizând majorarea salarială este greșită, textul de lege care a fundamentat această concluzie - art. 3 2 din OUG nr. 67/2006 - nefiind în vigoare nici la momentul sesizării instanței, fiind ulterior adoptat, și nici la data soluționării cauzei, fiind abrogat prin OUG nr. 58/2008. Totodată, s-a apreciat că din motivarea sumară oferiră de prima instanță, nu rezultă că aceasta ar fi procedat la verificarea susținerilor reclamantului relative la modificarea intervenită în structura de organizare a autorității pârâte la nivelul anului 2007, așadar ulterior adoptării HG nr. 543/2006 și la desfășurarea de către acesta, în cadrul unei structuri nou înființate, a unei activitățj specifice gestionării asistenței financiare comunitare. Prima instanță nu a analizat și nu a procedat Ia verificarea susținerilor reclamantului privitoare la vocația sa de a beneficia, în temeiul actelor normative invocate de către acesta, de majorarea salarială solicitată.
Cauza trimisă spre rejudecarea fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, la data de 23.07.2009, sub nr-.
Pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
În motivarea poziției procesuale, pârâtul a susținut, în esență, că articolul 8 alin. 1 din OUG nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană, care prevedea acest spor de 75%, a fost abrogat expres prin art. III din OUG nr. 35/2009 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal În sectorul bugetar, la fel și art. 32 din nr.OUG 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat, introdus prin art. 2 alin. (1) din Legea nr. 80/2008 fost abrogat expres de OUG nr. 58/2008. Astfel, deși dreptul pretins de reclamant a fost recunoscut de legiuitor, ulterior a fost abrogat expres. In ceea ce privește dispozițiile HG nr. 606/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004, art. 2 al acestei hotărâri prevede care sunt structurile din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale care au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitare, precum și a normelor de acordare a drepturilor salariate personalului aferent: "1) Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură; 2) Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; 3) Direcția generală dezvoltare rurală; 4) unitățile de plată pentru programele finanțate din fonduri comunitare, în cazul în care acestea sunt orqanizate separat de autoritatea de management; 5) autoritatea competentă pentru acreditarea agențiilor de pIăți; 6) structurile de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și din cadrul instituțiilor subordonate care îndeplinesc, prin delegare, funcții de gestionare și implementare a asistentei financiare nerambursabile comunitare, prevăzute de regulamentele comunitare și memorandumurile de finanțare aplicabile, pe perioada de valabilitate a acordurilor de delegare.
Pârâtul arată că în interpretarea acestui text de lege, reclamantul - funcționar public în cadrul Direcției generale management fond forestier, funciar și cinegetic, nu putea beneficia de o majorare a salariului de bază cu 75% decât în condițiile existenței unui acord de delegare privind Îndeplinirea unor funcții de gestionare și implementare a asistenței financiare nerambursabile comunitare, prevăzute de regulamentele comunitare și memorandumurile de finanțare aplicabile. Or, în cazul de față nu există acest acord de delegare cerut de lege, astfel încât cererea reclamantului este neîntemeiată. Referitor la plata drepturilor salariale retroactiv, începând cu septembrie 200/7, consideră că nu avea temei legal pentru majorarea salariului de bază al reclamantului, iar în condițiile în care ar fi existat un acord de delegare privind îndeplinirea de către reclamant a funcțiilor de gestionare și implementare a asistenței financiare nerambursabile comunitare (acord care În speță nu există), majorarea salarială s-ar fi aplicat "de la data încadrării in funcție, dar nu înainte de data intrării în vigoare a OUG nr. 35/2009" - art. 4 alin. (4) HG nr. 606/2009.
În rejudecare nu au mai fost administrate alte înscrisuri, părțile arătând că în afara celor depuse în dosarul inițial de fond și în recurs nu mai au alte probe de administrat.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma susținerilor părților, instanța apreciază acțiunea ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Reclamantul a fost numit la data de 28 martie 2007 consilier superior în cadrul Direcției de dezvoltare forestieră și consolidare păduri private - Serviciul managementul programelor de finanțare pentru păduri private - Compartiment privatizări active - din cadrul - Direcția Generală Management Fond Forestier, Funciar și, prinOrdinul nr. 157 din 28.03.2007 privind numirea domnului în funcția publică de execuție de consilier I superior în cadrul Direcției de dezvoltare forestieră și consolidare păduri private, emis de Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, aspect necontestat în cauză.
De asemenea, nu se contestă în cauză faptul că reclamantul, începând cu luna septembrie 2007, desfășurat activități din categoria (1) din Regulamentul de Organizare și Funcționare al (), aprobat prin Ordin al ministrului în baza Hotărârii Guvernului nr. 385 din 25 aprilie 2007 - "gestionarea asistentei financiare comunitare în sectorul forestier" respectiv: a) participarea la proiectarea forestiere 122, 125 și 221 din, finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală(), b) participarea la proiectarea de ajutor de stat pentru sectorul forestier, în cadrul Măsurii 123 din și c) elaborarea normelor de implementare, de control tehnic și la fața locului ( de proceduri) pentru Măsura 221 " Prima împădurire a terenurilor agricole", în baza unui Acord de delegare încheiat de cu agențiile de plăți, și
Ceea ce solicită reclamantul este, în fapt, aplicarea dispozițiilor art. 2 dinLegea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitareși în privința sa, întrucât începând cu luna septembrie 2007 desfășurat activitate ce presupunea gestionarea asistenței financiare comunitare, deși prin Hotărârea Guvernului nr. 170 din 9 martie 2005, dată în aplicarea acestei legi și prin Hotărârea Guvernului nr. 543 din 26 aprilie 2006 pentru aprobarea structurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale care au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitare, precum și a normelor de acordare a drepturilor salariale personalului aferent, adoptată în baza dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 490/2004, structura în cadrul căreia și-a desfășurat activitatea reclamantul nu era prevăzută printre aceste structuri pentru a putea fi aplicate dispozițiile legale care reglementau posibilitatea acordării sporului, fiind înființată ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 385 din 25 aprilie 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Prin această hotărâre (HG nr. 385/2007) s-a aprobat o nouă structură organizatorică a pârâtului, înființându-se Direcția de dezvoltare forestieră și consolidare păduri private - Serviciul managementul programelor de finanțare pentru păduri private, însă pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, deși nu a negat că obiectul de activitate al acestui nou compartiment a inclus gestionarea asistenței financiare nerambursabile, nu a făcut demersuri pentru completarea art. 2 din HG nr. 543/2006 pentru aprobarea structurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale care au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitare, precum și a normelor de acordare a drepturilor salariale personalului aferent, potrivit dispozițiilor art. 6 din această hotărâre, cu noua structură înființată.
La fel, HG nr. 606/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004, în art. 2, prevede care sunt structurile din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale care au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitare, precum și a normelor de acordare a drepturilor salariate personalului aferent: "1) Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură; 2) Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; 3) Direcția generală dezvoltare rurală; 4) unitățile de plată pentru programele finanțate din fonduri comunitare, în cazul în care acestea sunt orqanizate separat de autoritatea de management; 5) autoritatea competentă pentru acreditarea agențiilor de pIăți; 6) structurile de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și din cadrul instituțiilor subordonate care îndeplinesc, prin delegare, funcții de gestionare și implementare a asistentei financiare nerambursabile comunitare, prevăzute de regulamentele comunitare și memorandumurile de finanțare aplicabile, pe perioada de valabilitate a acordurilor de delegare. Așadar, nici în cuprinsul acesteia nu a fost prevăzută direcția în cadrul căreia își desfășoară activitatea reclamantul.
Deși este adevărat că omisiunea aparține pârâtului, Curtea apreciază că în lipsa unor demersuri din partea reclamantului, direct interesat, prin care să solicite pârâtului direct sau prin intermediul instanței de contencios administrativ efectuarea demersurilor necesare pentru completarea HG nr. 543/2006 cu noua structură ce avea ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare nerambursabile, nu poate suplini această etapă și să-l oblige pe pârât direct la plata sporului solicitat de reclamant pe perioada cât dispozițiile care îl consacrau au fost în vigoare.
Astfel, în condițiile în care Legea nr. 490/2004 prevede în mod expres că " de bază corespunzătoare funcțiilor în care este încadrat personalul prevăzut laart. 1pot fi majorate cu minimum 50% față de cele prevăzute de lege, dar nu mai mult de 100%." (art. 2), că "Drepturile salariale prevăzute de prezenta lege vor fi acordate structurilor respective, potrivit bugetelor aprobate." (art. 3) și că aprobarea structurilor "din cadrul ministerelor și instituțiilor care au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitare, numărul și structura posturilor, precum și criteriile de încadrare a personalului pe funcții specifice" se face "prin hotărâre a Guvernului" (art. 1 alin. 2), iar hotărârea adoptată în acest scop nu a prevăzut printre structuri și structura în cadrul căreia și-a desfășurat activitatea reclamantul, Curtea nu poate substitui voința și atribuțiile Guvernului României pentru a constata o eventuală discriminare între reclamant și alți colegi care au desfășurat activități similare în cadrul structurilor menționate în Guvern, existând alte pârghii la îndemâna reclamantului în acest sens.
Astfel, reclamantul se putea adresa Consiliului Național privind Discriminarea pentru a se constata existența unei discriminări în modalitatea de remunerare pentru activități de aceeași natură, în condițiile OUG nr. 137/2000 și putea solicita direct pârâtului angajator efectuarea demersurilor pentru completarea HG nr. 543/2006 cu noua structură ce avea ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare nerambursabile în cadrul căreia își desfășura activitatea.
Curtea are în vedere și faptul că nu poate fi reținută direct discriminarea față de cei care au beneficiat în mod legal de acest spor de 75%, întrucât dispozițiile OUG 137/2000 nu pot fi aplicate în sensul ca instanța să constate aplicarea discriminatorie a legii, aspect relevat și de către Curtea Constituțională, care prin decizia nr.821/2008 a stabilit că instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și/sau să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii întrucât ar încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, ca și prevederileart. 61alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
În lipsa unor astfel de demersuri anterioare, Curtea nu poate admite capetele de cerere ale reclamantului referitoare la recalcularea, majorarea și plata diferenței drepturilor salariale începând cu luna septembrie 2007, lipsind situația premisă impusă de dispoziția legală ce consacra sporurile de natura celui solicitat.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la plata aceluiași spor pe viitor, Curtea reține că în prezent acest spor a fost abrogat, aspect de altfel necontestat de către reclamant, astfel încât cererea apare ca fiind lipsită de suport legal.
La fel, în privința capătului de cerere referitoare la modificarea fișei postului, însuși reclamantul a recunoscut în cuprinsul concluziilor scrise că la data de 01.10.2008 i-a fost emisă o nouă fisă a postului, fisă depusă de către pârât în dosarul de recurs, la filele 11-14, astfel încât acest capăt de cerere a rămas fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de către reclamantul, cu domiciliul în mun. B, STR. - - nr. 8, BI.2..A,.35, sector 2, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( ), cu sediul în mun. B,-, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
-
//2 ex.-
Președinte:Bulancea Diana MagdalenaJudecători:Bulancea Diana Magdalena