Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 362/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 362/

Ședința publică din 17 Aprilie 2008

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursului formulat de MEF prin DGFP H, cu sediul în M C,-, jud.H, împotriva sentinței nr.137/31.01.2008 pronunțată de Tribunalul Harghita.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că recursul este declarat și motivat în termen legal, fiind scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.

Față de actele și lucrările dosarului instanța constatând că s-au invocat și disp.art.242 alin.2 pr.civ. reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința nr. 137 din 31.01. 2008 pronunțată de Tribunalul Harghitas -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta MEF, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și, Inspectoratul de Poliție al Jud. H și MEF, s-a admis și cererea de chemare în garanție formulată de MIRA împotriva MEF, în consecință au fost obligați în solidar pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești cu titlu de primă de vacanță pe anii 2004-2006 și sporul de fidelitate pentru anul 2005, sumă actualizată cu rata de inflație defalcat lunar, până la data plății efective.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut faptul că dispozițiile art. 37 din OG nr. 38/2003 și art. 28 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 care prevăd acordarea unei prime de vacanță polițiștilor care pleacă în concediu, au fost suspendate prin acte normative succesive. Cum acest drept este unul de remunerare a muncii, normele legale de suspendare contravin dispozițiilor constituționale. De asemenea, art.6 din OG 38/2003 rep. prevede acordarea sporului de fidelitate, acesta fiind suspendat prin disp.art.2 alin.1 din OUG 118/2004. În esență, cenzurarea legalității acestor suspendări revine potrivit art.29 alin.1 din Legea 47/1992 instanței de fond și nu Curții Constituționale deoarece normele de suspendare nu mai sunt în vigoare fiind abrogate la data sesizării instanței. Ca atare, instanța este chemată să analizeze legalitatea normelor de suspendare.

Aceste norme contravin prevăzute de art.41 și 53 din Constituție, dreptul la sporul de fidelitate în cazul polițiștilor constituind un drept de remunerare a muncii, care face parte din conținutul complex al dreptului fundamental la muncă și ca atare potrivit art. 53 nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității impuse de o societate democratică.

Ca urmare, considerând ca lipsită de efecte suspendarea acordării primei de vacanță și a sporului de fidelitate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs DGFP H în numele MEF.

DGFP H prin cererea de recurs formulată solicită modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantului, invocând în primul rând excepția lipsei calități procesuale pasive a MEF, pe motiv că între reclamant și instituția pârâtă nu există nici un raport juridic, iar drepturile solicitate prin acțiunea dedusă judecății sunt drepturi salariale. Se arată în continuare că rolul MEF este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite a acestui buget și a proiectelor bugetelor locale respectând procedura reglementată de Legea nr.500/2002 privind finanțele publice.

MEF nu are atribuții în gestionarea bugetelor altor ministere și instituții publice, această atribuție revenind MAI, iar în raport de disp.art.1 și 2 din OG nr.22/2002 executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. În acest sens ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun inclusiv virări de credite bugetare în condițiile legii pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.

Pe fond se susține că aplicarea dispozițiilor art. 37 și art. 6 din OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.353/2003 cu modificările și completările ulterioare, privind acordarea primei de vacanță și a sporului de fidelitate, au fost suspendate până la 31.12. 2006.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele prevăzute de art.3041pr. civ. Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către recurenta DGFP H instanța reține că potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice Ministerul Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar cum ar fi pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.

Totodată potrivit disp.art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea MEF și a ANAF, în realizarea funcției sale MEF are în principal atribuții de elaborare a proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite precum și a proiectului legii de rectificare a acestor bugete.

De asemenea calitatea procesuală a MEF se justifică și prin disp. art.1 din OUG nr.22/2002 aprobat prin Legea nr.228/2002 potrivit cărora executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă, bugetele acestor instituții publice fiind aprobate așa cum s-a arătat mai sus de aceeași instituție MEF.

În ceea ce privește motivul de recurs invocat de recurenta MEF în sensul că dreptul la sporul de fidelitate a fost suspendat prin acte normative succesive și că instituția nu avea posibilitatea să achite sumele solicitate cu acest titlu, instanța reține că actele normative la care face referire recurenta și prin care s-a suspendat sau amânat plata acestei nu dispun desființarea acestui drept iar suspendarea sau amânarea plății acestuia nu echivalează cu însăși înlăturarea lui.

În condițiile în care acest drept prevăzut în mod expres de art. 6 din Legea 353/2003 de aprobare a OG 38/2003 este în ființă, pentru ca el să nu fie vidat de substanța sa și practic să devină lipsit de orice valoare, se impune plata efectivă a sumelor prevăzute cu acest titlu.

Prin obligarea la plata acestor sume s-a asigurat aplicarea efectivă a legii adoptate în spiritul și litera ei și eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, așa cum s-a întâmplat și în cazul acestui drept, valorificarea lui fiind suspendată în mod succesiv prin mai multe acte normative cu încălcarea prevederilor cuprinse în art. 41 și 53 din Constituție, întrucât nu exista nici un motiv de suspendare prevăzut de legea fundamentală.

Nu în ultimul rând trebuie arătat și faptul că la data la care s-a soluționat cererea, dispozițiile legale prin care s-a suspendat acordarea sporului de fidelitate nu mai erau în vigoare, acestea având doar caracter temporar. În condițiile în care suspendarea dreptului la sporul de fidelitate nu se poate transforma într-o măsură cu caracter permanent fiindcă aceasta ar însemna însăși înlăturarea acestui drept, în mod temeinic și legal prima instanță a stabilit că pârâții pot să achite sumele solicitate de către reclamant cu titlu de spor de fidelitate.

Aceleași considerente sunt aplicabile și cu privire la prima de vacanță, drept suspendat, de asemenea prin acte normative succesive. ș În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. XII din 05.02.2007.

Pe cale de consecință, instanța de control, în baza disp. art. 312 alin.1 pr. civ. rap. la art.316 din același cod, va respinge recursul ca nefondat și va menține soluția primei instanțe ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței nr. 137 din 31 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Harghita.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

GREFIER,

Red.

Tehnored. BI/2ex

Jud.fond: Sz.;

-9.05.2008-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 362/2008. Curtea de Apel Tg Mures