Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 385/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 385

Ședința publică de la 27 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Iuliana Rîciu Judecător

- - Președinte secție

- - JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr

Grefier:

**********

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de către împotriva deciziei nr. 8382 din 04.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații Primăria comunei prin primar, Consiliul Local al comunei, Primăria comunei.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul, lipsind intimații Primăria comunei prin primar, Consiliul Local al comunei, Primăria comunei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează instanței că, prin Serviciul arhivă, intimata Primăria comunei prin primar a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru observarea dosarului.

Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de către intimata Primăria comunei prin primar.

Contestatorul solicită respingerea cererii de amânare formulată.

Instanța respinge ca nefondată cererea de amânare formulată de către intimata Primăria comunei prin primar.

Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul asupra contestației în anulare.

Contestatorul solicită admiterea contestației în anulare conform motivelor scrise.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la nr-, contestatorul, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr.8382/04.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.

În motivarea contestației se arată că, decizia contestată este rezultatul unei erori materiale întrucât instanța de recurs nu a analizat excepția anulării celor două cereri de recurs avându-se în vedere motivele de nelegalitate ale acestora în sensul că cererea de recurs a Primarului a fost făcută în nume personal și nu în calitate de Primar al comunei fiind semnată prin consilier juridic și purtând ștampila Consiliului Local.

Cererea de recurs formulată de Consiliul Local, este semnată de primarul și nu poartă ștampila Consiliului Local, fapt ce încalcă dispozițiile art.79 din OG nr.35/2002 care prevăd că actele emise în numele Consiliului Local trebuie semnate de către președintele de ședință în exercițiu al Consiliului și trebuie să poarte ștampila acestei instituții.

Se invocă de asemenea, nemotivarea recursului formulat de, menționându-se că în mod greșit această excepție a fost respinsă ca nefondată de către instanța de recurs.

În drept se invocă dispozițiile art.318 și următ.

Contestatorul a formulat și concluzii scrise prin care se aduc critici deciziei nr.8382 pronunțată în dosarul -, arătând că HCL nr.3/2007, prin care a fost eliberat din funcția de viceprimar al comunei, a fost atacată de Instituția Prefectului în instanță, și prin urmare este suspendată de drept, nemaiputând produce efecte juridice, iar prin sentința nr. 2380 din 03 iulie 2007, Tribunalului Gorj în mod corect a fost admisă acțiunea sa.

A fost depusă la dosar copia acțiunii formulată de Prefectul județului G împotriva HCL nr.3/2007, adresa nr.7186/2007 a Instituției Prefectului G, încheierea Tribunalului Gorj din 21.11.2007 în dosarul nr-, cererea contestatorului din 02.05.2007 adresată Primăriei, din 07.06.2007 adresată Consiliului Local al comunei, rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.Cărbunești din 01.03.2007 în dosarul 101/P/2007.

Curtea, a dispus atașarea dosarului în care s-a pronunțat decizia contestată.

Analizând actele existente la dosarul cauzei, reține faptul că prin sentința nr.2380/03.07.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul.

Au fost obligați pârâții Consiliul Local și Primarul comunei, să-l repună pe reclamant în funcția de viceprimar, deținută anterior emiterii hotărârii nr.55 din 22.07.2007.

Au fost obligați aceeași pârâții la plata drepturilor bănești cuvenite începând cu 01.08.2005 și până la punerea efectivă în executare a sentinței.

S-a luat act de renunțare la cerere față de pârâții și.

S-a respins ca nefondat capătul de cerere privind acordarea de daune morale în sumă de 400 lei RON.

Au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat în sumă de 400 lei RON.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Primarul comunei și Consiliul Local.

Prin decizia nr.8382/04.12.2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, au fost admise recursurile declarate de pârâții, Consiliul Local.

A fost modificată în parte sentința, în sensul că a fost înlăturată obligarea pârâților Consiliul Local și Primăria com. să-l repună pe reclamant în funcția de viceprimar și să-i plătească pârâții drepturile bănești cuvenite începând cu data de 25.01.2007 și până la punerea efectivă în executare a sentinței.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs, a reținut că recursurile nu sunt nule astfel că, nu a fost reținută critica invocată de către intimat a sancțiunii nemotivării cererilor de recurs.

Potrivit art. 3041Cod pr. civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 din același act normativ, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.

S-a mai reținut că, recurenții au criticat sentința instanței de fond pentru netemeinicie arătând ca reclamantul nu poate fi repus în funcția de viceprimar și nici nu pot fi obligați la plata drepturilor bănești pentru perioada stabilită de instanță,adică până la punerea efectivă in executare, întrucât printr-o hotărâre ulterioară,respectiv Hotărârea nr.3/25.01.2007, Consiliul Local a dispus eliberarea acestuia din funcție.

Recursul declarat în condițiile art. 3041Cod pr. civilă, atunci când partea invocă orice motiv de nemulțumire, obligă instanța de recurs să examineze hotărârea sub toate aspectele,inclusiv sub aspectul netemeiniciei.

Aspectul că recursul formulat de, este semnat prin împuternicit și poartă ștampila Consiliului Local, nu duce în mod automat la anularea cererii de recurs.

Într-adevăr, semnătura este un element necesar întrucât pe de o parte certifică manifestarea de voință a părții de declanșa calea de atac, iar pe de altă parte, certifică conținutul cererii de recurs.

Cererea semnată de altă persoană în numele recurentului este considerată ratificată de acesta, atâta timp cât acesta din urmă nu pretinde că nu semnat el cererea și că nici nu a dat mandatul altei persoane.

În speță, recurentul pe lângă faptul că avea interes la promovarea recursului, fiind parte căzută în pretenții, nici nu a contestat vreodată semnătura de pe cererea de recurs.

Cu privire la faptul că cererea de recurs formulată de Consiliul Local, este semnată de recurentul, constată că în recurs această parte a fost reprezentată prin apărător ales (fila 19) dosar, care poate să săvârșească orice act specific profesiei, pe care îl consideră necesar pentru apărarea intereselor clientului său.

Cum avocatul, ce reprezintă partea în temeiul unui contrat de asistență juridică și îi apără interesele, a ratificat cererea de recurs formulată de Consiliul Local, Curtea apreciază că cererea de recurs formulată de această parte îndeplinește condițiile prevăzute de art. 112 Cod pr. civilă.

De asemenea, Curtea a mai reținut că prin acțiunea promovată reclamantul a solicitat reîncadrarea în funcția de viceprimar cu plata drepturilor bănești ce i se cuvin de la data de 01.08.2005 și până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii și a daunelor morale în cuantum de 25.000 lei, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 351/13.09.2006 pronunțată de Tribunalul Gorj rămasă definitivă și irevocabilă, prin respingerea recursului,conform deciziei nr. 2200/2006 a Curții de APEL CRAIOVA, în dosarul nr- s-a dispus anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 55/29.07.2005, hotărâre prin care reclamantul care deținea funcția de viceprimar a fost eliberat din această funcție începând cu data de 01.08.2005.

Anulându-se această hotărâre a Consiliului Local, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, Consiliul Local și Primarul, aveau obligația de a respecta hotarârea judecătorească și a-l repune pe reclamat în funcția de viceprimar, obligație pe care și-au respectat-

Ulterior,prin Hotărârea nr. 3/25.01.2007 Consiliul Local l-a eliberat pe reclamant din funcția de viceprimar, începând cu data de 25.01.2007.

Din certificatul de grefă (fila 17) reiese că reclamantul a solicitat anularea acestei hotărâri, însă prin încheierea din 21.11.2007, Tribunalul Gorja dispus ca dosarul nr- ( ce are ca obiect anularea Hotărârii nr. 3/2007 a Consiliului Local ) să fie înaintat Curții Constituționale, suspendând cauza.

Hotărârea nr. 3/2007 a Consiliului Local, prin care reclamantul a fost eliberat din funcția de viceprimar, ca act administrativ, produce efecte juridice din momentul în care a fost adus la cunoștință și până în momentul în care are loc ieșirea din vigoare a acestuia, prin anularea de către instanța de judecată.

Cum în speță, hotărârea mai sus menționată nu a fost anulată printr-o hotărâre definitivă, de vreo instanță de judecată, cauza fiind suspendată până la soluționarea excepției de neconstituționalitate și deci produce efecte juridice, Curtea a apreciat că instanța de fond în mod nelegal a dispus reintegrarea reclamantului pe funcția de viceprimar.

În ceea ce privește drepturile bănești solicitate de reclamant, Curtea a statuat că reclamantul este îndreptățit să primească aceste drepturi doar pentru perioada 01.08.2005, dată la care pârâții au refuzat în mod nejustificat să pună în executare sentința nr. 351/2006 a Tribunalului Gorj prin care acesta era repus în funcția de viceprimar și până la 25.01.2007, dată la care Consiliul Local prin Hotărârea nr. 3/2007 a dispus eliberarea reclamantului din funcția de viceprimar.

Curtea analizând contestația în anulare formulată de contestatori în raport de dispozițiile art.318, apreciază că, aceasta este neîntemeiată urmând a fi respinsă pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se cere însăși instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege să-și desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.

Codul d e procedură civilă, reglementează două categorii de contestații în anulare: contestația în anulare de drept comun ( art.317) și contestația în anulare specială(art.318).

Contestația în anulare specială întemeiată pe art.318, prevede două motive: când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare și o singură condiție de admisibilitate care vizează obiectul acesteia cu referire la hotărârile instanțelor de recurs și ale judecătoriilor pronunțate în primă instanță

Cauza contestației în anulare este nelegalitatea hotărârii ce se atacă, nelegalitate ce constă într-una din deficiențele indicate limitativ de art.318, sub denumirea de motive, care reprezintă aspecte diferite ale aceleiași cauze.

Motivele contestației în anulare menționate de contestator, nu reprezintă greșeală materială în sensul art.318 întrucât textul vizează greșeli de fapt, involuntare iar nu greșeli de judecată, respectiv de aprecierea probelor, de interpretarea unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

A da părților posibilitatea de a se plânge aceleași instanțe care a dat hotărârea de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, ar însemna să se deschidă dreptul părților de a provoca rejudecarea căi de atac astfel încât, contestația în anulare arc deveni o cale ordinară de atac, mai rea decât recursul la recurs, care, cel puțin s-ar adresa unei instanțe superioare.

Modul în care instanța de recurs a rezolvat excepțiile invocate de contestator referitoarele la nemotivarea cererilor de recurs cât și a nesemnării acestora de persoanele îndreptățite nu poate fi cenzurat pe calea contestației în anulare cu atât mai mult cu cât aceste excepții au fost analizate în cuprinsul deciziei contestate.

De asemenea, nici motivele referitoare la greșita soluționare a fondului cauzei nu pot fi reținute întrucât acestea nu se încadrează în categoria greșelilor materiale, avându-se în vedere și considerentele expuse anterior.

Ținând seama de cele menționate cât și de dispozițiile art.318, Curtea urmează să respingă contestația în anulare formulată de

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată de către împotriva deciziei nr. 8382 din 04.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2008.

PREȘEDINTE: Iuliana Rîciu

- -

JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr

- -

JUDECĂTOR 3: Costinel Moțîrlichie

- -

Grefier,

Red. -

Tehnored. 2 ex.25.03.2008

Jud. recurs CM-AR -GC

Jud. fond.

Președinte:Iuliana Rîciu
Judecători:Iuliana Rîciu, Elena Canțăr, Costinel Moțîrlichie

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 385/2008. Curtea de Apel Craiova