Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 42/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 42
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lavinia Barbu Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul Sindicatul Administrației Publice Forța Legii, împotriva deciziei nr. 4603 din data de 09 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul Primarul Comunei.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru contestatorul Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", lipsind intimatul Primarul Comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii:
Consilier juridic pentru contestatorul Sindicatul Administrației Publice " Forța Legii" solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată.
CURTEA
Asupra contestației în anulare;
Prin sentința nr. 1257 din 30.06.200 Tribunalul Dolja admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului.
A respins acțiunea formulată de reclamantul, reclamant SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII"- reprez. legal al reclamantului, C, în contradictoriu cu PRIMARUL COMUNEI, jud.
În considerentele sentinței s-a reținut că potrivit art. 111 alin. 1 din Legea 188/1999, autoritățile și instituțiile publice care au prevăzute în statele de funcții posturi de natură contractuală, care presupun exercitarea unor atribuții desfășurate de funcționarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, au obligația de a stabili funcții publice în condițiile art. 107, iar potrivit art. 107 alin 1 din același act normativ, funcțiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate și instituție publică, în parte, de conducătorul acesteia ori prin hotărâre a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activităților prevăzute la art. 2 alin. (1) și (3) și cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
De asemenea, potrivit art. 36 alin. 3 lit. b din Legea 215/2001, "în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local: aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, precum și reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local".
În raport de dispozițiile legale citate anterior s-a arătat că este neîndoielnic că atribuțiile legate de transformarea postului deținut de reclamant într-un post de funcționar public nu revin primarului comunei, ci consiliului local, singurul îndrituit, în calitate publică deliberativă, să aprobe organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului.
Este adevărat că, potrivit acelorași dispoziții legale, inițiativa în transformarea postului în discuție aparține primarului comunei care este abilitat să formuleze propuneri în acest sens, însă, cum reclamantul a înțeles să solicite obligarea pârâtului chiar la transformarea postului, iar nu la efectuarea demersurilor necesare în acest sens, instanța a apreciat că, neexistând identitate între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, respectiv, cel competent potrivit legii să decidă modificarea solicitată de reclamant, Primarul comunei nu are calitate procesual activă în cauză.
Așa cum a rezultat din dispozițiile art. 107 și 111 din Legea 188/1999 citate anterior, pentru transformarea postului de inspector de specialitate - personal contractual - în inspector de specialitate - funcționar public, precum și acordarea drepturilor salariale, sporurilor și primei de vacanță, era obligatorie obținerea avizului ANFP, dat fiind că era un caz de transformare a postului din personal contractual în funcție publică, aviz ce nu a fost obținut, dat fiind că pârâtul nu l-a solicitat, așa cum reiese din cuprinsul adresei nr. 3131/30.04.2009, emisă de către Consiliul Local (fila 38).
În ceea ce privește drepturile salariale, sporurile și prima de concediu aferente funcției publice solicitate, s-a constat că reclamantul a fost încadrat conform Legii nr. 53/2003 privind codul muncii și salarizat potrivit Ordonanței Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
Întrucât postul ocupat de către reclamant nu se încadrează în categoria funcțiilor publice, acesta fiind angajatul pârâtei potrivit contractului individual de muncă în funcția de inspector de specialitate - personal contractual, pe durată nedeterminată, nu se pot acorda acestuia drepturile salariale, sporurile și prima de vacanță aferente funcțiilor publice.
Prin Decizia nr. 4603 din data de 09 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-a respins recursul declarat de reclamantul Sindicatul Administrației Publice Forța Legii.
Pentru a se pronunța astfel instanța de recurs analizând cu prioritate excepția nulității motivului de recurs invocat prin cererea denumită "completare la motivele de recurs" depusă de reclamant prin reprezentantul său în ședința publică de la data de 26 oct. 2009 se reține că această excepție este fondată, deoarece potrivit art. 303, alin. 1 Cod procedura civilă, recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, nerespectarea acestui termen imperativ prevăzut de lege atrage nulitatea actului de procedură prin care s-a adus un motiv suplimentar de recurs, în afară de cele formulate în termenul prevăzut de lege, cu consecința neluării în considerare și neanalizării acestui motiv de recurs formulat peste termenul legal potrivit art. 306 Cod procedură civilă, în afară de situația reglementată de dispozițiile art. 306 alin. 2 cod procedură civilă, când motivul de recurs invocat cu depășirea termenului legal ar fi unul de ordine publică în accepțiunea dispozițiilor legale mai sus menționate.
S-a constat că prin cererea denumită "completare la motivele de recurs" depusă de reclamant prin reprezentantul său în ședința publică de la data de 26 oct. 2009, prin invocarea pentru prima dată în această etapă procesuală a imposibilității instanței de fond de a analiza fondul cauzei atunci când reține ca întemeiată o excepție peremptorie cum este cea a calității procesuale pasive, s-a formulat un adevărat motiv de recurs în accepțiune dispozițiilor art. 304 și următoarele cod procedură civilă, neaflându-ne în situația în care prin cererea ulterioară se aduc argumente noi în susținerea motivelor de recurs formulate în termenul legal.
S-a mai reținut și că motivul de recurs formulat prin cerere analizată nu poate fi reținut ca unul de ordine publică în accepțiunea dispozițiilor art. 306 alin. 2 cod procedură civilă deoarece ține de modul în care judecătorul fondului a înțeles să își prezinte argumentele în susținerea soluției adoptate, neputând fi constatat nici măcar în principiu că acest aspect ar încălca o dispoziție imperativă a legii.
Mai mult, se reține că dispozițiile art. 137 cod procedură civilă invocate de recurent în susținerea acestui motiv de recurs nu sunt imperative, dând posibilitatea judecătorului să aprecieze asupra momentului în care este oportun a se pune în discuția părților o excepție, după cum în soluționarea acesteia este sau nu nevoie de administrarea de probatorii.
Or, este evident că în raport de natura speței, pentru o justă soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive era necesară administrarea de probatorii, ceea ce în speță s-a și produs până la intrarea în dezbateri asupra cauzei.
În consecință, motivul de recurs formulat prin cererea denumită "completare la motivele de recurs" depusă de reclamant prin reprezentantul său în ședința publică de la data de 26 oct. 2009 nu a fost analizat pe fond.
Referitor la motivele de recurs formulate în termen în raport de actele și lucrările dosarului se reține că acestea sunt nefondate și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente.
Nu a fost reținut argumentul potrivit căruia instanța de fond ar fi admis excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului, deoarece din practicaua, dispozitivul și considerentele sentinței recurate rezultă că instanța de fond a pus în discuție, a deliberat și s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Faptul că într-un singur paragraf al considerentelor sentinței recurate (pagina 3 paragraful 8) se face vorbire de calitatea procesuală activă, constituie o simplă eroare materială ce nu poate pune în discuție legalitatea și temeinicia sentinței supuse controlului judiciar.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul com. s-a constată că în mod întemeiat instanța de fond a reținut această excepție ca fiind fondată în raport de capătul principal de cerere formulat prin acțiune prin care se solicita ca autoritate publică chemată în judecată să transforme postul deținut de reclamant în funcție publică.
În raport de capătul de cerere mai sus precizat în mod pe deplin justificat prima instanță a reținut incidența în speță a dispozițiilor art. 107 din Legea nr. 188/1999 și art. 36, alin. 3, lit. b din Legea nr. 215/2001, din care rezultă în mod clar că atribuțiile legate de transformarea postului deținut de recurent într-un post de funcționar public nu revin primarului comunei, ci consiliului local, singurul îndrituit, în calitate de autoritate publică deliberativă, să aprobe organigrama și statul de funcții.
Primarul, autoritate publică executivă, poate fi obligat decât să propună consiliului local modificarea statului de funcții însă acest lucru nu s-a solicitat în cauză în fața primei instanțe.
De altfel, s-a mai reținut că, în mod indirect și prin motivele de recurs formulate este recunoscut acest lucru deoarece, prin acestea se solicită ca intimatul pârât "să efectueze demersurile prevăzute de lege privind transformarea postului deținut în funcție publică" iar nu "să transforme" postul ocupat de reclamant în funcție publică.
Solicitarea din recurs, așa cum a fost mai sus arătată, nu poate fi luată în considerare, deoarece constituie o modificare a obiectului cererii de chemare în judecată în etapa procesuală a recursului, fapt prohibit prin dispozițiile art. 316 cod procedură civilă coroborat cu art. 294 alin. 1 cod procedură civilă din care rezultă că în recurs nu se poate schimba obiectul cererii.
Ca urmare a respingerii capătului de cerere principal pe cale de excepție nu poate fi admis nici capătul de cerere subsidiar privind acordarea drepturilor bănești ce fi cuvenit reclamantului ca funcționar public, deoarece acesta nu are această calitate.
Împotriva acestei decizii a declarat contestație în anulare contestatorul Sindicatul Administrației Publice " Forța Legii", criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea contestației s-a arătat că procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.
În acest sens s-a arătat că primul termen de judecată în recurs a fost la data de 26.10.2009, ora 12, așa cum se poate observa din cuprinsul citației depuse în copie. Termenul acordat pentru ca intimatul - pârât să depună întâmpinare a fost 09 11 2009.
La acest termen, însă, completul a modificat ora, intrând la ora 11,după cum se poate constata din documentele extrase de pe site-ul oficial al Ministerului Justiției, atașate prezentei solicitări, fără a comunica părților respectiva modificare. Prin urmare, sindicatul în calitate de recurent-reclamant nu a fost prezent la strigarea cauzei, nefiind respectat principiul de drept al contradictorialității părților în proces și neputându-ne susține pretențiile formulate în fața completului de judecată.
Pentru motivul invocat, s-a solicitat admiterea contestației, anularea deciziei atacate și reluarea judecății, în vederea asigurării dreptului legal la apărare de care am fost privați.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 317 alin. 1 proc civ
În dovedirea motivelor contestației în anulare s-au depus copia citației comunicată recurentului pentru termenul din data de 26 octombrie 2009 extrase de pe portalul instanțelor privind ora de începere a ședinței la care au avut loc dezbaterile.
În cauză nu s-a formulat întâmpinare.
Contestația în anulare este întemeiată și urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 317 alin. 1 pct. 1 cod procedură civilă hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.
De asemenea, potrivit art. 85 și art. 88 alin. 1 pct. 2 și alin. 2 cod procedură civilă, judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, citația trebuind să cuprindă sub sancțiunea nulității anul, luna, ziua și ora de înfățișare.
După cum se poate observa din enunțarea dispozițiilor legale precizate mai sus, dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 1 cod procedură civilă, făcând vorbire de procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina are o accepțiune mai cuprinzătoare, incluzând nergularitățile de procedură intervenite în raport de înștiințarea părți cu privire la termenul de judecată, ce sunt mai multe decât acelea privind actul de procedură al citației propriu-zis.
Analizându-se actele și lucrările dosarului în raport de aceste premise se reține că în fața instanței de recurs recurentul a fost citat pentru termenul din data de 26 octombrie 2009, primul termen în fața instanței de recurs, la ora 12, prezentându-se la acest termen a primit termen în cunoștință pentru data de 9 noiembrie 2009, termen la care au avut loc dezbaterile în cauză.
Potrivit mențiunilor de pe portalul instanțelor ședința de judecată din data de 9 noiembrie 2009 a debutat la ora 11, însă recurentul nu a fost încunoștințat despre schimbarea orei la care se va desfășura judecata, așa cum rezultă din încheierea de ședință de la data de 26 octombrie 2009, astfel încât de procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina a fost viciată.
Prin urmare, în speță sunt încidente dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 1 cod procedură civilă urmând a se admite contestația se va anula decizia pronunțată în recurs și se va fixează termen de judecare a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația în anulare formulată de contestatorul Sindicatul Administrației Publice Forța Legii, împotriva deciziei nr. 4603 din data de 09 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul Primarul Comunei.
Anulează decizia și fixează termen de judecare a recursului la data de 17 februarie 2010.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Lavinia Barbu - - | JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru - - | JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie - - |
Grefier, |
Red. GV
2 ex.
Președinte:Lavinia BarbuJudecători:Lavinia Barbu, Gabriel Viziru, Carmen Ilie
