Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 421/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.421
Ședinta publica din data de 15 februarie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 3: Rodica
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de chematul în garanție DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI împotriva sentinței civile nr. 2109 pronunțată în data de 19 octombrie 2007 de către Tribunalul Sălaj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN S, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită
Se mai menționează de asemenea, că la data de 06.02.2008 intimatul, MIRA au înregistrat întâmpinare.
Totodată la data de 30.01.2008 și intimatul, Inspectoratul de Poliție Saî nregistrat întâmpinare.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.2109 din 16.10.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Sălaja admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul Județean de Poliție S care a fost obligat să achite reclamantului primele de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, cuvenite pe anii 2004, 2005 și 2006, actualizate cu rata inflației de la data nașterii acestor drepturi și până la data efectivă a plății, reprezentând în expresie valorică 2.801 lei sumă brută fără inflație.
Totodată a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Inspectoratul de Poliție Județean S și de către Ministerul Economiei și Finanțelor și a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative și a fost obligat chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să-i vireze acestui pârât sumele necesare plății.
În motivarea sentinței s-a reținut că Inspectoratul Județean de Poliție S are calitate procesuală pasivă deoarece s-a făcut dovada că obligația corelativă dreptului substanțial la prima de concediu îi revine acestuia.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție s-a motivat că deși raportul dedus judecății este un raport specific de dreptul muncii, Ministerul Economiei și Finanțelor se află în situația reglementată de art.60 pr.civ., astfel că are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei s-a apreciat că cererea pentru acordarea primei de concediu este întemeiată în raport de dispozițiile art.37 alin.2 și art.6 din OG nr.38/2003, art.58 din Legea nr.53/2003, art.53 din Constituția României, motivându-se că suspendarea acordării primei de concediu nu echivalează cu pierderea acestui drept.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs DGFP a Județului S în numele Ministerului Economiei și Finanțelor.
S-a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii în sensul respingerii cererii de chemare în garanție.
În opinia recurentului acesta nu are calitate procesuală pasivă întrucât nu participă nemijlocit la raportul juridic litigios, pentru a se justifica admisibilitatea cererii de chemare în garanție pe temeiul art.60-63 pr.civ. De altfel, se arată în motivare, cererea de chemare în garanție nu estre admisibilă în cadrul litigiilor de muncă. Deoarece nu există obligați de garanție între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, iar faptul că primul nu a corectat periodic drepturile reclamantului, nu se justifică nici chemarea în garanție.
Recurentul își susține recursul respectiv lipsa calității procesuale pasive invocând și dispoziții specifice privind bugetul de stat și finanțele publice respectiv art.3 alin.1 lit.a pct.2 din nr.386/2007, art.4 alin.1 și 2 și art.15 alin.1 și 3 din Legea nr.500/2002 precum și art.4 din OG nr.22/2002.
Inspectoratul de Poliție Județean Saf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Aceleași concluzii au fost formulate și prin întâmpinarea depusă de Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Curtea, analizând recursul declarat reține că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Chiar dacă Ministerul Economiei și Finanțelor nu participă în mod direct la raportul de serviciu dintre funcționarii publici și autoritatea publică corespunzătoare, cererea de chemare în garanție este justificată în considerarea atribuțiilor distincte și diferite pe care cele două ministere, respectiv Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Administrației și Internelor, le au în materia planificării și administrării finanțelor publice.
Este evident că Ministerul Administrației și Internelor nu poate dispune de alte fonduri decât în limita creditelor bugetare aprobate, astfel că asumarea unui angajament legal nu se poate face decât în cadrul unui aranjament bugetar, iar în cadrul unui astfel de aranjament Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine sarcina de a elabora fișa financiară, ca document necesar, pentru dezbaterea proiectului de modificare a legii bugetului (art.15 din Legea nr.500/2002).
În plus, din întreaga economie a art.19 din Legea nr.500/2002 și în special din conținutul lit.a și f reiese justificarea legitimării procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta fiind autoritatea care, ulterior aprobării bugetului cu clasificațiile corespunzătoare, pentru situații excepționale, cum este și aceea de a plăti drepturi salariale restante necuprinse în bugetul inițial, are obligația de a propune și justifica rectificarea bugetului de stat.
Deși potrivit art.47 alin.2 din Legea nr.500/2002, de principiu, alocațiile pentru cheltuieli de personal, așa cum au fost aprobate nu pot fi virate și utilizate în alte articole de cheltuieli, din întreg conținutul acestui articol rezultă că este posibilă virarea unor credite de la un capitol la altul, iar în acest sens rolul hotărâtor revine Ministerului Economiei și Finanțelor.
Prin urmare admiterea cererii de chemare în garanție este justificată tocmai pe atribuțiile acestui minister astfel că susținerile făcute în recurs sunt nefondate urmând a fi respinse.
Drept consecință în temeiul art.20 din Legea nr.554 raportat la art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, menținând în întregime hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.2109 din 19 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
2 ex./25.02.2008
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus, Rodica
