Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 427/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 427/ DOSAR NR-
Ședința publică de la 05 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mirena Radu judecător
JUDECĂTORI: Mirena Radu, Silviu Gabriel Barbu, Marcela judecător
- - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, ia, C, u, ia, -, -a, U, scu, -, -a, -a, -, -, G, -, G, -, G, C, G, și - împotriva sentinței civile nr.245/CA din 03.02.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 2 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 5 iunie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr.245/CA/4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, -, - -, IA, C, U, -, -, -IA, -, -, -, -, -A, -, -, -, -, -, -, ILDIK, -IRN, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, A, -ILDIK, A, -A, -, A, -, A, A, -, -, G, -, -, -, -, -, G, -, -, -, G, -, -, -, C, -, -, G, ȘI -, în contradictoriu cu pârâtul UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ - MUNICIPIUL, și în consecință:
A fost obligată pârâta Unitatea Administrativ Teritorială - Municipiului la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, începând cu data de 01.02.2004 și în continuare, până la noi reglementări sau încetarea raporturilor de serviciu, pentru fiecare reclamant corespunzător începerii raporturilor de serviciu,sume actualizate la zi cu indicele de inflație, calculată de la data scadenței lunare a fiecărui drept bănesc neacordat și până la data plății efective, precum și cu aplicarea dobânzii legale.
A fost obligată pârâta să consemneze în carnetele de muncă ale reclamanților acordarea drepturilor de mai sus; respingându-se restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că reclamanții sunt funcționari publici in cadrul Primăriei mun., aspect necontestat de pârâtă, și rezultă din adeverințele anexate cererii de chemare in judecată.
Legea nr. 188/1999 inițial prin art. 29 al. 1 lit. c și și apoi prin art. 31 instituit dreptul funcționarilor publici la un salariu compus, in afară de salariul de bază și sporul de vechime, și din suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Dispozițiile art. 29 și apoi 31 al. 1 lit. c,d din Legea 188/1999 au fost suspendate succesiv prin OUG 92/2004 - art. 44 pentru anul 2005 și OUG 2/2006 pentru anul 2006.
Deși prin efectul actelor normative arătate mai sus, exercițiul dreptului de a încasa cele două sporuri, prevăzut de prevederile art. prevederile art.29 al. 1 lit. c și d (devenit 31) din Legea nr.188/1999 republicată, a fost suspendat până la sfârșitul anului 2006, totuși această împrejurare nu echivalează cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării prerogativelor sale în intervalul de timp pentru care s-a suspendat exercițiul dreptului.
Dreptul continuă să existe până la momentul adoptării unei dispoziții legale exprese contrare, deoarece, în materia dreptului muncii, este pe deplin aplicabil principiul derivând din "teoria a drepturilor câștigate", astfel încât nu poate fi acceptată ipoteza unei abrogări implicite a unei prevederi legale care a instituit un drept. Cum raportul de serviciu al funcționarului public este similar unui raport de muncă în ceea ce privește drepturile legale, acest principiu este pe deplin aplicabil și în situația funcționarilor publici.
Ca atare, orice restrângere adusă acestui drept, categorie în care intră și suspendarea, poate avea loc numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 53 din Constituție (fostul art. 49 ). Or, nici una dintre legile prin care s-a suspendat exercitarea dreptului nu întrunește cerințele impuse de textul legii fundamentale, nefiind adoptate pentru apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor sau pentru desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Prevederile legale prin care s-a suspendat acordarea primei celor două sporuri în perioada 2005 și 2006 au avut caracter temporar, iar în prezent nu mai sunt în vigoare, astfel încât nu mai pot forma obiectul controlului de neconstituționalitate, conform Legii nr. 47/1992, republicată.
Instanța de fond, analizând textele în discuție, în aplicarea principiului prevăzut de art. 3 Cod civil, a apreciat că dispozițiile privind suspendarea nu au produs nici un efect sub aspectul existenței dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei, și deci, nu au avut drept consecință suprimarea acestuia în materialitatea sa pentru perioada în care au fost în ființă. Această suspendare nu poate echivala cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării acestuia în intervalul de timp pentru care a fost suspendat exercițiul său.
Deși nu se poate nega dreptul legiuitorului de a suspenda aplicarea anumitor dispoziții legale, acest drept trebuie exercitat cu respectarea cerințelor impuse de art. 56 și 64 din Legea nr. 24/2000.
Așa fiind și cum, în raport cu principiul activității legii civile, ce decurge din art. 15 din Constituție și din art. 1 din Codul civil, dispozițiile art. 29 al. 1 și ulterior 31 al. 1 din Legea nr. 188/1999 fiind în vigoare în toată această perioadă, rezultă că dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei acordate funcționarilor publici prin acest text a existat în perioada anilor 2004-2006, fiind în ființă în întreaga perioadă menționată și, fiind conforme cu principiile înscrise în art. 38 alin. (2) din Constituția anterioară [art. 41 alin. (2) din Constituția revizuită în 2003, nu s-a constatat că ar fi neconstituționale.
Mai mult, suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența pentru anii 2004 - 2006.
Suspendarea acestui drept recunoscut și garantat nu poate înlătura existența lui anterioară, pentru că s-ar contraveni atât art. 53 din Constituția revizuită (art. 49 din Constituția anterioară) privind cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept, cât și reglementărilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi împiedicați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
Ca urmare, ordonatorilor principali de credite și, după caz, ordonatorilor de credite de inferior le revine obligația să plătească funcționarilor publici, pentru anii 2005-2006, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei cuvenite acestora în conformitate cu art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acțiunea fiind admisă in parte.
Pârâta a fost obligată la plata sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei actualizate cu indicele de inflație având în vedere faptul că în materia raporturilor de serviciu, similar raporturilor de muncă, se prezumă punerea în întârziere a angajatorului, odată cu data nașterii dreptului, sarcina probei revenindu-i acestuia raportat la data nașterii prejudiciului.
Reclamanții au solicitat și obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate de aceștia, cerere care este fondată, fiind obligați pârâții in acest sens, având in vedere dispozițiile art. 1084 Cod Civil, dobânda legală fiind de natură să acopere beneficiul nerealizat de reclamanți ca urmare a neacordării celor două suplimente.
Fiind întemeiată pretenția reclamanților de acordare a drepturilor pentru viitor cât timp sunt în vigoare dispozițiile legale care reglementează suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt în vigoare.
Deși reclamanții au solicitat în scris procentul de 25 % pentru fiecare spor, instanța nu a acordat procentual aceste drepturi având în vedere că procentul nefiind stabilit de legiuitor,iar practica judecătorească invocată de reclamanți nu constituie izvor de drept.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, ia, C, u, ia, -, -a, U, scu, -, -a, -a, -, -, G, -, G, -, G, C, G, criticâd-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art. 304 indice 1 Cod procedură civiă.În dezvoltarea motivelor de recurs au arătat că în mod greșit prima instanță nu le-a acordat suplimimentele în cuantum de 25% față de practica judecătorească invocată și neopunera angajatorului la acordarea acestor sporuri în cuantumul solicitat. Alte instanțe au acordat sporul de 25% din salariul de bază, cuantumul fiind unul rezonabil. S-ar produce o discriminare dacă nu li s-ar acorda și lor.
Intimata a depus la dosar întâmpinare arătând că este de acord cu cererea reclamanților.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă atacată raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Recurenții reclamanți au susținut că în mod greșit prima instanță nu le-a acordat suplimimentele în cuantum de 25% față de practica judecătorească invocată și neopunera angajatorului la acordarea acestor sporuri în cuantumul solicitat.
Curtea reține că nu poate fi specificat cuantumul acestor sporuri având în vedere faptul că art.31 din Legea 188/1999 republicată nu prevede un cuantum de 25% așa cum au solicitat reclamanții, iar instanța de judecată nu poate stabili prin analogie cu alte sporuri cuantumul acestora. Criteriile după care se calculează cuantumul acestor suplimente prevăzute de lege se stabilesc fie de legiuitor, fie de ordonatorul de credite printr-un act administrativ (în acest sens a se vedea de exemplu, ordinele ministrului internelor prin care se stabilesc criteriile de cuantificare pentru sporul de fidelitate).
acestora de către instanță în raport cu diverse criterii ar reprezenta o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008. Jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar practica instanțelor de judecată nu este unitară în această materie.
Pentru motivele arătate, Curtea în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat, și să mențină sentința civilă atacată cu completarea motivării din prezenta decizie.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, ia, C, u, ia, -, -a, U, scu, -, -a, -a, -, -, G, -, G, -, G, C, G, împotriva sentinței civile nr. 245/CA din 4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - -- - - -
Grefier
Red./18.06.2009
Dact./19.06.2009/ 3 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Mirena RaduJudecători:Mirena Radu, Silviu Gabriel Barbu, Marcela
