Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 441/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.441/CA
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal formulat de recurenții reclamanți, -, G, MEDIA, I, - toți cu domiciliul procesual ales în C, b-dul 1 - 2. nr.21, biroul nr.26, reprezentați prin avocat, împotriva sentinței civile nr.104 din 03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ, cu sediul în C,-, județul C, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA, cu sediul în B, sector 5,-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenții reclamanți avocat - fără delegație în dosarul de recurs (la fond conform împuternicirilor avocațiale aflate la filele 116-120 dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Cu privire la stadiul procesual, apărătorul recurenților apreciază cauza în stare de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu art.150 Cod procedură civilă, declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru recurenții - reclamanți, avocat - susține concluzii de admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței civile nr.104/ 03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtului la plata suplimentului postului conform art.11 din OG nr.6/2007. Depune ca practică judiciară, copia deciziei civile nr.480/7 mai 2009 Curții de Apel Galați.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin acțiunea promovata si înregistrata la data de 10.12.2008 pe rolul Tribunalului Constanta sub nr-, reclamanții, -, G, MEDIA, I, și în contradictoriu cu pârâții Direcția Județeană de Statistică C si Institutul Național de Statistica, au solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună obligarea pârâților la plata către reclamanți a drepturilor de natură salarială reprezentând suplimentul postului, în procent de 25% din salariul de bază, și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de bază, conform dispozițiilor art.31 alin.1 lit.c și d din nr.188/1999, republicată, începând cu data de 01.01.2004 pana in prezent, sume actualizate cu indicele de inflație până la data efectuării plății, precum si in continuare.
În fapt, reclamanții susțin că au calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției Județene de Statistica Constanta și că, au dreptul pentru activitatea prestata la acordarea sumelor de bani aferente suplimentului postului, în procent de 25% din salariul de bază, și suplimentului corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de bază, suplimente salariale prevăzute de disp.art.31 lit.c si d din nr.188/1999.
S-a mai susținut că prevederile art.31 alin.1 lit.c și d din nr.188/1999 rep. au fost suspendate succesiv, până la data de 31.12.2006 prin art.44 din OUG nr.92/2004 și prin art.48 din OG nr.2/2006.
Suspendarea acestor drepturi contravine disp.art.38 și 39 alin.1 lit.d din Codul Muncii și ca suspendarea s-a realizat cu încălcarea drepturilor constituționale care reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă, deoarece acest drept a fost nu doar restrâns, ci îngrădit, atingând însăși esența dreptului.
Reclamanții invocă prevederile art.1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, susținând că dreptul acestora la sporurile salariale solicitate este un "bun", în sensul art.1 din Protocol.
Pârâta Direcția Județeana de Statistica Constanta, legal citata a formulat si depus întimpinare-filele 54-56, prin care, pe cale de excepție a fost invocata lipsa timbrajului aferent acțiunii principale si prematuritatea in promovarea acțiunii, cu raportare la faptul ca pana in prezent nu a intrat in vigoare legea privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale funcționarilor publici.
Pe fondul cauzei s-a solicitat instanței a dispune respingerea acțiunii promovata de către reclamanți ca nefondata si neîntemeiata. Se susține ca procentajul de 25% solicitat de către reclamanți pentru suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare nu are un temei legal, stabilirea valorilor, cu raportare la salariul de baza, fiind atributul exclusiv al legiuitorului iar instanța de judecata, cu raportare la disp.art.124 alin1 din Constituia României nu se poate substitui legiuitorului.
Pârâtul Institutul Național de Statistica, legal citat a formulat si depus întimpinare-filele 58-60, prin care, pe cale de excepție au fost invocate lipsa calității procesuale pasive, lipsa timbrajului aferent acțiunii principale si prematuritatea in promovarea acțiunii, cu raportare la faptul ca pana in prezent nu a intrat in vigoare legea privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale funcționarilor publici.
Pe fondul cauzei s-a solicitat instanței a dispune respingerea acțiunii promovata de către reclamanți ca nefondata si neîntemeiata. Se susține ca procentajul de 25% solicitat de către reclamanți pentru suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare nu are un temei legal, stabilirea valorilor, cu raportare la salariul de baza, fiind atributul exclusiv al legiuitorului iar instanța de judecata, cu raportare la disp.art.124 alin1 din Constituția României nu se poate substitui legiuitorului. S-a invocat de asemenea faptul ca creanța solicitata de către reclamanți nu are un caracter lichid si exigibil.
Prin sentința nr.104/03.02.2009 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată acțiunea reținând,în esență, că:in perioada 2004-2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin OUG nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin nr.76/2005 și prin OG nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin nr.417/2006.
Conform Legii nr.251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, "Art. XIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 29, 56, 57, 581și ale art. 601alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007."
Prin rt.3 din nr.OG6/2007-privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, se prevede ca: "Gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii".
În aplicarea dispozițiilor art.29 (actual 31) din nr.188/1999, text introdus prin nr.161/2003, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici. Proiectul reglementa mod unic de stabilire a salariilor funcționarilor publici, instituind, conform dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999, mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici, compus din cinci componente: salariul de bază, suplimentul postului,sporul de vechime, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, alte prime și sporuri. Astfel, conform proiectului, atât salariul de baza câr și suplimentul postului se calculau în puncte.
Însă acest proiect de act normativ elaborat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a fost promovat până în prezent, astfel că nu există baza legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului gradului.
Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici, este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art.31 alin.(1) lit.c) și d) din Legea nr.188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din nr.188/1999.
În condițiile în care, pana in prezent, nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii ar reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
Dacă s-ar accepta ipoteza contrară, în sensul că instanța ar putea cuantifica sporurile menționate, aceasta ar echivala cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, prevăzut de art.1 al. 4 din Constituția României.
Astfel, pana in prezent, in cazul suplimentului postului și a suplimentului gradului (treptei de salarizare), legea nu reglementează modalitatea de calcul, aceasta urmând a se stabili odată cu adoptarea, prin lege, a sistemului unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Statutul funcționarilor publici nu prevede criterii concrete de determinare a drepturilor salariale solicitate, procentul de 25% indicat de către reclamanți in petitul acțiunii promovate fiind arbitrar si fără susținere legala ci,prin art.31 alin.1 stabilește cadrul general al salarizării funcționarilor publici, urmând ca determinarea concreta a drepturilor salariale sa fie stabilita ulterior.
In aceasta situație, reclamanții sunt in imposibilitatea de a realiza prin intermediul instanței de judecata o creanța salariala al cărei cuantum nu este stabilit de lege pentru a putea fi determinat sau determinabil. Recunoașterea vocației generale la acordarea drepturilor salariale solicitate de către reclamanți ar lipsi hotărârea judecătoreasca de scopul final al acesteia-punerea in executare.
Instanța de fond a apreciat ca nu pot fi reținute in cauza susținerile reclamanților privind faptul ca drepturile solicitate constituie un "bun" in sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, in condițiile in care, Instanța Europeana a decis in jurisprudența sa, ca atât timp cat acțiunile reclamanților se afla "pendinte" pe rolul instanțelor interne, acestea nu fac sa se nască niciun drept de creanța, ci numai eventualitatea dobândirii unei asemenea creanțe. Astfel, s-a stabilit cu valoare de principiu ca "o creanța nu poate fi considerata "bun" in sensul art.1 din Protocolul nr.1, decât daca ea a fost constatata sau stabilita printr-o decizie judiciara trecuta in puterea lucrului judecat."-(decizia din 18.10.2002, - si alții contra Spaniei).
Prin urmare, creanța invocata de către reclamanți, nefiind constatata printr-o hotărâre irevocabila, nu beneficiază de protecția art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO.
În ceea ce privește excepțiile invocate, instanța, motivat, la termenul de judecata din data 11.11.2008 a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasiva a, a lipsei timbrajului si a prematurității promovării acțiunii, invocate de către parați, ca nefondate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând soluția instanței de fond sub aspectul legalității și temeiniciei sale, întrucât, în accepțiunea lor, este de principiu ca o normă legală, odată instituită, să-și producă efectele, fiind contrară oricăror reguli de drept existența unor legi doar cu caracter formal.
Recurenții au invocat nelegalitatea hotărârii susținând că procentul de 25% solicitat nu este arbitrar,așa cum s-a arătat în sentință,ci a fost solicitat în considerarea art.11 din OG 6/2007 potrivit căruia sporul de vechime în muncă acordat funcționarilor nu poate fi mai mare de 25%.
Au mai apreciat recurenții că cele două suplimente salariale reprezintă un "bun" în înțelesul art.1 din protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, iar ceea ce au solicitat instanței de judecată nu a fost constituirea unui drept salarial, ci obligarea pârâților la aplicarea legii.
Examinând recursul prin prisma prevederilor art. 3041Cod. proc. civ. Curtea reține caracterul său nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanții, în calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției Județene de Statistica Constanta,au solicitat obligarea pârâților la plata suplimentului postului în procent de 25% și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%, precum și actualizarea acestor sporuri cu indicele de inflație până la data efectivă a plății.
Temeiul acordării suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare a fost indicat de reclamanți ca fiind art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, conform cărora "pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
În perioada 2004-2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin nr.OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin nr.OG 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
De asemenea, Curtea a reține că în numerotarea anterioară republicării din anul 2007, art. 31 din Legea nr. 188/1999 era numerotat ca art. 29.
În aplicarea dispozițiilor actualului art. 31 (fost art. 29 din Legea nr.188/1999) - text introdus prin Legea nr. 161/2003 - Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici, proiect care instituia, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr.188/1999, mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici, compus din cinci componente: salariul de bază, suplimentul postului, sporul de vechime, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, alte prime și sporuri.
Însă acest proiect de act normativ nu a fost promovat până în prezent, astfel că nu există baza legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare.
Astfel, Curtea apreciază că obligarea pârâtei la plata sporurilor respective în procent de 25% este lipsită de temei legal, neexistând nici o reglementare în baza căreia să se poată identifica acest cuantum.
Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art. 29 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr. 188/1999.
Prin deciziile nr. 818/2008, nr. 819/2008 și nr. 820/2008, (toate fiind publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008), Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, "sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Ori, în condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului - acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținutexpressis verbiscă "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
În raport cu dispozițiile deciziilor Curții Constituționale menționate mai sus, Curtea a apreciat că instanțele judecătorești nu au posibilitatea de a acorda un spor salarial al cărui cuantum nu a fost determinat de autoritățile competente.
Chiar dacă nu se poate lua în considerare suspendarea legală a aplicării textului art. 31 din Legea nr. 188/1999, Curtea a apreciat că nu se poate face în cauză o analogie cu situația litigiilor având ca obiect plata primelor de concediu cuvenită funcționarilor publici, întrucât în cazul acordării primei de concediu, dispozițiile Legii nr. 188/1999 erau lipsite de orice echivoc, sub aspectul cuantumului primei respective, dispozițiile art. 34 alin. (2) - devenit ulterior art. 35 alin. (2) - din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, prevăzând că "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Or, în cazul suplimentului postului și al suplimentului corespunzător treptei de salarizare nu există nicio dispoziție legală care să permită instanțelor să stabilească un cuantum al acestor sporuri, în condițiile în care instanțele nu au competența de a stabili ele însele acest cuantum, conform deciziilor Curții Constituționale sus arătate.
Pe cale de consecință, față de considerentele expuse Curtea, în temeiul art.312 Cod proc.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat în contencios administrativ de recurenții reclamanți, -, G, MEDIA, I, - toți cu domiciliul procesual ales în C, b-dul 1 - 2. nr.21, biroul nr.26, reprezentați prin avocat, împotriva sentinței civile nr.104 din 03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ, cu sediul în C,-, județul C, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA, cu sediul în B, sector 5,-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
02 noiembrie 2009
Jud.fond. -
Red.dec.jud.-/25.11.2009
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad
