Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 440/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr.440/CA

Ședința publică de la 26 octombrie 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Monica Costea

JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim

JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal formulat de pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - reprezentat prin, cu sediul în C, b-dul -.- nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.74 din 30.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în C,-. -.119, județul, domiciliat în C,-, -O,.C, AP.38, JUDEȚUL C, domiciliat în C,-, -,.A,.7, județul C, intimații - pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B, sector 1 nr.1A și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.

Recursul este motivat, scutit de la plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Instanța, văzând că nu mai sunt cereri sau alte motive de amânare, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului contencios administrativ de față;

1. Obiectul și părțile litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal sub nr- reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul de Poliție al Județului C și Ministerul Finanțelor Publice au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâții la plata primei de vacanță pentru anii 2004, 2005 și 2006 și a sporului de fidelitate pentru anul 2005 actualizate cu indicele de inflație, obligarea MAI să cuprindă în bugetul propriu sumele necesare plății primelor de concediu și obligarea MFP să vireze către MAI fondurile necesare achitării primelor de concediu.

În motivarea cererii se arată că potrivit art. 6 din OG nr. 38/2003 modificată, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, însă prin OUG nr. 118/2004 s-a suspendat aplicarea acestui articol, iar potrivit art. 37 pct. 2 din OG nr. 38/2003 începând cu anul 2004 polițiștii trebuiau să beneficieze de prima de vacanță, însă acest drept nu le-a fost acordat întrucât prin legea bugetului, respectiv Legea nr. 507/2003, 511/2004 și 379/2005 a fost suspendată aplicarea art. 37 pct. 2 din OG nr. 38/2003 până la 31.12.2004, iar apoi acest termen a fost prelungit până la data de 31.12.2006, astfel, polițiștii nu au beneficiat deloc de prevederile referitoare la plata primei de vacanță.

Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare și a invocat excepția lipsi calității procesuale pasive având în vedere că litigiul privește angajații și angajatorul, Ministerul neavând calitatea de angajator, astfel că nu se află în raporturi de muncă cu polițiștii. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii motivat de împrejurarea că plata primelor de concediu a fost suspendată succesiv iar legile care au suspendat plata acestora au fost emise cu respectarea normelor de tehnică legislativă.

Din oficiu, instanța a invocat excepția lipsei de interes în ceea ce privește capătul de cerere privind plata primei de vacanță.

2. Hotărârea tribunalului

Prin sentința civilă nr. 74/30.01.2009 Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei de interes în capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata primei de vacanță; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, u, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul de Poliție al Județului C și Ministerul Finanțelor Publice; și a obligat pârâții la plata sporului de fidelitate aferent anului 2005, actualizat cu indicele de inflație la data plății.

Pentru a dispune astfel a reținut în esență prima instanță că:

Referitor la excepția lipsei de interes în ceea ce privește capătul de cerere privind plata primei de vacanță, instanța a apreciat că este întemeiată având în vedere că prin OUG nr. 146/2007 s-a dispus plata primelor de vacanță, actualizată cu indicele de inflație, pentru toate persoanele beneficiare, fără a fi nevoie de o sentință judecătorească și cererea a fost formulată după data intrării în vigoare a acesteia, astfel că acest capăt de cerere apare ca lipsit de interes.

Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții sunt funcționari publici cu statut special de polițist.

Potrivit art. 6 din OG nr. 38/2003 " pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne".

Exercițiul dreptului de a încasa sporul de fidelitate în anul 2005 fost suspendat prin dispozițiile art. 2 alin 1 din OUG nr. 118/2004 aprobată prin Legea nr. 28/2005.

Instanța constatat că niciunul dintre aceste acte normative nu conține vreo referire la eventualitatea desființării acestor drepturi, ci doar la suspendarea exercițiului lor, suspendare care nu echivalează cu înlăturarea drepturilor, dispozițiile prevăzute de art. 6 și 37 alin. 2 din OG nr. 38/2003 fiind în vigoare și nefiind abrogate.

Așa fiind, pentru ca un drept prevăzut într-un act normativ să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la "nudum jus" - ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui - un atare drept nu poate fi considerat că nu există în perioada de timp în care exercițiul lui este suspendat, iar nu înlăturat.

Altfel, s-ar ajunge la situația în care un drept patrimonial a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanță și, practic, să fie lipsit de orice valoare, iar respectarea principiului încrederii în statul de drept implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera legii pentru ca titularii drepturilor recunoscute să se bucure efectiv de acestea (decizia ÎCCJ nr. XXIII/2005).

Deși exercițiul dreptului de a încasa sporul de fidelitate au fost suspendate pentru anul 2005, această suspendare având un caracter temporar (anual), nu echivalează cu stingerea dreptului și de aceste drepturi prevăzute de OG nr. 38/2003 trebuie să beneficieze persoanele îndreptățite, acestea reprezentând drepturi de remunerare a muncii, care fac parte din conținutul complex al dreptului la muncă prevăzut de art. 41 și 53 din Constituție.

Dreptul la sporul de fidelitate s-a născut din lege, ca drept subiectiv care conferă titularilor prerogativele în virtutea cărora pot pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut să efectueze o anumită prestație, respectiv de a plăti sumele de bani ce reprezintă sporul de fidelitate.

3. Recursul

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâta Ministerul Finanțelor Publice criticând-o sub aspectele:

- instanța nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesual pasive deși avea această obligație.

4. Curtea

Analizând critica de recurs, Curtea reține că aceasta este fondată pentru considerentele:

Cauza dedusă judecății este în esență un litigiu de muncă între angajatori - Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră C, și angajați - reclamanții. Prin urmare, așa cum se poate remarca, Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate în acest raport de muncă. Faptul că printre atribuțiile sale se numără și gestionarea banilor publici nu este de natură să-i confere calitatea de pârât.

Rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a administra bugetul de stat în structura și conform destinației stabilite prin lege, aprobată prin Parlament conform art.138 alin.2 din Constituție, art.35 alin.1 și art.36 din Legea nr.500/2002. Proiectul de buget se întocmește la propunerea ordonatorilor principali de credite.

Ministerul Finanțelor Publice nu se confundă cu bugetul se stat, rolul său fiind de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.

Potrivit art.138 alin.2 din Constituția României " Bugetul public național (2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului".

Conform art.35 alin.1 și 36 alin.1 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare:

"Art.35 - Transmiterea proiectului de buget la Guvern și Parlament/Raportul anul la buget.

(1) Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectului de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an.

Art.36 - Aprobarea bugetului de către Parlament

(1) se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum și creditele de angajament pentru acțiuni multianuale.

Din economia textelor de lege sus citate rezultă indubitabil faptul că Ministerul Finanțelor doar întocmește un proiect de buget, Parlamentul fiind cel care aprobă și nicidecum

Mai mult, și proiectul de buget se întocmește la propunerea ordonatorilor principali de credite. În cazul de față propunerea trebuie să o facă Ministerul Administrației și Internelor.

Față de cele arătate, instanța, în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul va modifica în parte hotărârea recurată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și va respinge acțiunea reclamanților față de acest pârât. În consecință vor fi menținute dispozițiile sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul în contencios administrativ și fiscal formulat de pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - reprezentat prin, cu sediul în C, b-dul -.- nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.74 din 30.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în C,-. -.119, județul, domiciliat în C,-, -O,.C, AP.38, JUDEȚUL C, domiciliat în C,-, -,.A,.7, județul C, intimații - pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B, sector 1 nr.1A și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).

Modifică în parte sentința recurată în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.

Respinge acțiunea ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

02 noiembrie 2009

jud.fond.

red.dec.jud. - 26.XI.2009

tehnored.Gref.

4ex/10.XII.2009

Președinte:Monica Costea
Judecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 440/2009. Curtea de Apel Constanta