Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 449/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 449
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Doina Ungureanu JUDECĂTOR
-- -- JUDECĂTOR
- - -- JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu
GREFIER -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M, împotriva sentinței numărul 5058 din data de 05 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M și avocat pentru intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302 și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că intimatul reclamant a depus concluzii scrise.
Curtea, apreciind cauza în stare de judecare a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față;
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, întrucât la dosarul cauzei există state de funcții și de salarii depuse de reclamant prin care se face dovada că acesta nu este funcționar public ci personal contractual, raporturile de serviciu ale acestuia nu sunt guvernate de Legea 188/1999, ci de Legea 53/2003.
Avocat pentru intimatul reclamant, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat și cheltuieli de transport.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M anularea Deciziei nr.37 din 07.06.2007 emisă de pârâtă, prin care a fost sancționat disciplinar cu suspendarea raporturilor de serviciu pe o perioadă de 10 zile și la art.2 s-a dispus întocmirea documentației pentru organizarea concursului de ocupare a postului de director al Oficiului de Studii și M, ocupat de reclamant, ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul arată că decizia nr.13 din 15.11.2006 prin care a acordat un spor de 40% din salariul de bază pentru salariații instituției publice este temeinică și legală întrucât s-au respectat dispoz. OUG nr.209/2005 și ale Legii nr.263/2006, dovadă fiind în acest sens și răspunsul Prefectului Județului M nr.7199 din 27.06.2007.
In dovedirea cererii de chemare în judecată, reclamantul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, pe care le-a depus în copie la dosarul cauzei.
In apărare, pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Maf ormulat în baza dispoz. art.115 și urm. pr. civilă întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată susținând că reclamantul și-a emis singur decizia nr.13 din 15.11.2006 prin care și-a acordat retroactiv un spor de 40% din salariul de bază pentru faptul că face parte din Comisia Județeană de Fond Funciar.
In cauză, ambele părți s-au folosit de proba cu înscrisuri și au depus concluzii scrise.
Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 5058 din 5.12.2007 admis acțiunea reclamantului împotriva pârâtei DADR
A anulat Decizia nr. 37/7.06.2007 emisă de DADR
În considerentele sentinței s-a reținut că prin Decizia nr.37 emisă la data de07.06.2007 de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M s-a dispus la art.1, ca măsură disciplinară, suspendarea contractului de muncă al reclamantului - directorul Oficiului pentru Studii și M pe o perioadă de 10 zile lucrătoare începând cu data de 07.06.2007, iar la art. 2 din aceeași decizie s-a dispus întocmirea documentației în vederea organizării concursului de ocupare a postului de director al
Decizia este nelegală întrucât ambele măsuri sânt dispuse cu încălcarea normelor de drept incidente în cauză.
Reclamantul îndeplinind funcția de director al Oficiului pentru Studii și M este funcționar public, iar raporturile de serviciu ale acestuia cu pârâta M sânt guvernate de Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
Suspendarea raporturilor de serviciu ale reclamantului, ca sancțiune disciplinară, dispusă la art.1 din Decizia a cărei anulare se solicită, este luată cu încălcarea dispozițiilor legale deoarece această sancțiune nu se regăsește printre sancțiunile disciplinare prevăzute expres și limitativ în art.77 alin.3 din legea nr.188/1999, care stabilește următoarele sancțiuni disciplinare:
a) mustrare scris;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5 - 2o% pe o perioadă de 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau după caz, de promovare în funcția publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) retrogradarea în trepte de salarizare sau retrogradarea în funcția publică pe o perioadă de până la 1 an;
e) destituirea din funcția publică.
Și măsura dispusă la art.2 din Decizia nr.37/2007 privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director al Oficiului de Studii pedologice și M este nelegală întrucât concursul pentru ocuparea unui post se poate organiza cu condiția ca acel post să fie vacant, or în speța de față postul de director nu era vacant, reclamantul nefiind demis din funcție ci doar suspendat. Pe perioada suspendării din funcție a reclamantului, pârâta putea să numească un director interimar până la terminarea cercetării penale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului pârâta a susținut că instanța de fond în mod greșit a analizat actul dedus judecății schimbând natura ori înțelesul vădit și neîndoielnic al acestuia prin faptul că din analiza probelor din dosar a constatat că reclamantul îndeplinind funcția de director la M este funcționar public, raporturile de serviciu fiind guvernate de Legea 188/1999, iar sancțiunile disciplinare sunt prevăzute expres și limitativ în art. 77 alin. 3 din această lege.
În mod greșit instanța a luat în calcul că reclamantul este funcționar public întrucât acesta a fost numit de către directorul DADR ca director la M în anul 2001 și nu este funcționar public, statele de funcții și statele de salarii fiind reglementate de OUG 14/1998, HG 361/1999 și Ordinul MAAP 223/2002, funcția deținută având natură contractuală.
Instanța de fond în mod greșit a luat în calcul sancțiunile disciplinare prev. de art. 77 alin. 3 din Legea 188/1999 pentru funcționarii publici în loc să ia în calcul sancțiunile disciplinare prev. de art. 52 coroborat cu art. 264 din Legea nr. 53/2003.
Referitor la organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director conform art. 27 din Ordinul MAAP 223/2007 arătăm că în anul 2002 în urma organizării și apariției regulamentului cadru prevăzut în Ordinul MAAP reclamantul nu a obținut avizul Ministerului Agriculturii pentru funcția deținută.
Scoaterea postului de director la concurs în cadrul DADR M este atribuit conducătorului instituției și al Ministerului Agriculturii, numirea directorului făcându-se în urma reorganizării activității pe țară și a regulamentului cadru de organizare și funcționare în anul 2002 (Ordinul 223/2002).
Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin decizia nr. 377 din 7.06.2007 emisă de recurenta pârâtă intimatul reclamant a fost sancționat disciplinar cu suspendarea raporturilor de serviciu pe o perioadă de 10 zile și totodată s-a dispus întocmirea documentației pentru organizarea concursului de ocupare a postului de director.
Instanța de fond în considerentele sentinței a apreciat decizia atacată ca nelegală, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 77 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 care stabilește sancțiunile disciplinare ce se pot aplica funcționarului public.
Instanța de fond face o analiză succintă a dispoz. art. 77 fără să examineze temeinicia deciziei de sancționare.
Examinând decizia contestată se reține că sancțiunea a fost aplicată intimatului reclamant în temeiul art. 264 lit. b și art. 52 lit. b din Legea nr. 53/2003, respectiv Codul muncii, instanța de fond nefăcând o analiză a probelor cauzei și fără să examineze motivele care au condus la emiterea deciziei de sancționare cât și a prevederilor legale aplicabile.
Procedând astfel instanța de fond pronunțat o sentință nelegală și netemeinică soluționând cauza fără a intra în cercetarea fondului, astfel încât în temeiul art. 312 alin. 3 Cod pr. civilă se va admite recursul declarat de pârâtă, se va casa sentința pronunțată de Tribunalul Mehedinți, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare la aceiași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M, împotriva sentinței numărul 5058 din data de 05 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Martie 2008.
PREȘEDINTE: Doina Ungureanu | JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu | JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță |
Grefier, |
red. Jud. D
Ex.3//07.05.2008
Jud. fond A și M
Președinte:Doina UngureanuJudecători:Doina Ungureanu, Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță