Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 458/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 458
Ședința publică din data de 19 martie 2009
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanțiiG, -, -, -, -, -, -, și -, toți cu domiciliul ales la sediul Primăriei comunei,- județul P, împotriva sentinței nr. 471 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova,în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei, cu sediul în comuna,-- prin primar.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 28,00 lei, potrivit chitanței nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata-pârâtă Primăria comunei, reprezentată de consilier juridic, lipsind recurenții-reclamanți G, -, -, -, -, -, -, și -,
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Consilier juridic, pentru intimata-pârâtă, depune la dosar din partea recurenților-reclamanți, o cerere prin care aceștia solicită judecarea cauzei în lipsă. Menționează că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Curtea, luând act că recurenții-reclamanți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp.art. 242 alin. 2 proc. civ. iar intimata - pârâtă nu are cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata-pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat de recurenții-reclamanți.
CURTEA
Prin actiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 6082/105/
2008, reclamantii G, au chemat in judecata parata PRIMARIA COMUNEI pentru ca, prin hotararea cese va pronunta, să se dispuna obligarea acesteia la plata suplimentului postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza pentru perioada 1.01.2004-1.10.2008 si in continuare.
In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca au calitatea de functionari publici, în cadrul Primariei comunei însa nu au beneficiat de suplimentele solicitate, suplimente prevăzute de disp. art.31 alin.1 lit.c din Legea 188/1999 si art.29 alin. 1 lit.c si d din aceeasi legel.
S-a mai învederat că aplicarea acestor prevederi, a fost suspendată succesiv, prin mai multe acte normative pâna la data de 1.01.2007, că disp. art.37 alin.3 din OG 6/2007, precizeaza că salariile functionarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitari sau renuntari, cu excepția retinerilor efectuate, conform dispoztiilor legale, astfel că orice limitare sau renuntare efectuată cu încalcarea acestui principiu este lovită de nulitate absoluta, precum si că suspendarea a fost contrară dispozitiilor art.18, art.38, art. 39 alin. 1 lit. d din Legea 53/2003, art. 41 alin. 2 din Constitutia Romaniei, precum si art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.
La termenul de judecată din data de 11.11.2008, pârâta a formulat intâmpinare prin care a arătat că lasă la aprecierea instantei solutia ce se va pronunta.
Prin sentința nr. 471/11 noiembrie 2008 Tribunalul Prahovaa respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată, reținând că acestia au calitatea de funcționari publici, desfăsurându-si activitatea in cadrul Primariei comunei.
Sporurile solicitate de către reclamanti au fost initial reglementate prin dispozitiile Legii 161/2003, care a modificat si completat Legea 188/1999, astfel că prin art. 29 alin.1 lit.c si d din acest ultim act normativ, s-a stabilit că salariul unui funcționar public este compus si din suplimentul postului si suplimentul gradului.
Totodata, potrivit disp.art.XXV din Legea 161/2003, dispozitiile privind cele două sporuri, au devenit aplicabile incepand cu data de 01.01.2004.
Ulterior, începand cu data de 22.05.2004. aplicarea disp.art.31 alin.1 lit.c si d din Legea 188/1999, a fost suspendată prin acte normative succesive ( Legea 164/2004, OUG 92/2004, Legea 76/2005, OUG 2/2006 si Legea 417/2006) pana la 1.01.2007.
S-a mai reținut că, desi este prevazut în mod expres faptul că în compunerea salariului functionarului public, pe lângă salariul de baza si sporul de vechime în muncă, intră si suplimentul postului, precum și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, legiuitorul nu a stabilit cuantumul sporurilor în discutie, limitându-se la precizarea că sporul prevăzut la lit.d din art. 31 se stabileste în raport de treapta de salarizare.
Astfel este evident că, stabilirea cuantumului celor două sporuri, a fost lăsată de legiuitor în seama administratiei a carei activitate fundamentala este aceea a organizarii legii sau a executarii în concret a legii, astfel că tribunalul, a apreciat că executarea concretă a disp.art.31 alin.1 lit.c si d din Legea 188/1999, este atributul exclusiv al administratiei care beneficiaza de o largaămarjă de apreciere, singurul criteriu avut in vedere de legislator care obliga administratia, fiind criteriul treptei de salarizare pentru fiecare categorie de functionari publici.
In lipsa unui act infralegislativ emis sau adoptat de administratie, prin care sa fie stabilit cuantumul celor doua suplimente solicitate de catre reclamanti, instanta nu are puterea juridică de a determina ea însăsi, întinderea suplimentelor salariale, deoarece s-ar substitui administratiei-puterii executive ipoteza în care, ar încălca principiul separatiei puterilor în stat, consacrat în art.1 alin.4 din Constitutia Romaniei.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitand modificarea in tot a acesteia si pe fond admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
Recurentii, în sustinerea recursului, arată ca instanta de fond a retinut gresit situatia de fapt și de drept atunci când a apreciat că nu există un act normativ care să reglementeze cuantumul sporurilor solicitate prin actiune.
Din interpretarea dispozitiilor art.31 pct. c si d din Legea 188/1999 si cap. IV, art. 18 alin. 3 din Legea 672/2001, precum si O, 119/1999 art. 31 alin. 7 cuantumul soprurilor solicitate rezultă că sunt de pâna la 25%.
Instanta de fond, mai sustin recurentii, a tratat cu superficialitate si continutul dispozitiilor art, 40 alin, 2 lit. c din Codul Muncii in raport cu care angajatorul are obligatia de a acora angajatului toate drepturile salariale ce decurg din lege si contractul de muncă.
La solutionarea actiunii, instanta de fond, mai arata recurentii, nu a avut in vedere nici dispozitiile art, 1 din Protocolul Aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, in sensul că drepturile solicitate constituie un drept de creanta, un bun in acceptiunea dispozitiilor enuntate asimilabil dreptului de proprietate de care nu poate fi lipsit decat pentru cauza de utilitate publică si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului.
Curtea, analizand sentinta pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor invocate de recurenti, avand in vedere actele dosarului și dispozitiile legale in materie, constata ca recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru urmatoarele considerente.
Din verificarea actelor dosarului rezultă că recurentii au calitatea de functionari publici in cadrul pârâtei Primaria comunei, salarizați potrivit legii 188/1999.
Sustinerile recurentilor referitoare la interpretarea greșită a dispozitiilor legale in materie de către instanta de fond, respectiv cu privire la reglementarile privind cuantumul sporurilor solicitate, sunt neîntemeiate.
.//.
Astfel, art. 31 alin, 1 lit, c si din Legea nr. 188/1999 privind Statutul,
functionarilor publici, republicată, stipuleaza ca in salariul de bază al functionarilor publici intra si suplimentul postului, precum si suplimentul corespunzator treptei de salarizare drepturi care au fost suspendate in perioada 2004-2006 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 76/2005, si prin Ordonanta Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 417/2006.
Desi prevazute, aceste sporuri in componenta salariului functionarului public necoantificarea acestora face ca aceste dispozitii legale sa devina neaplicabile.
Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici era necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art.31 alin.(1) lit.c) și d) din Legea nr.188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr.188/1999
În condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut expresis verbis că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
Ca atare, niciunul din actele normative mentionate de recurenti nu arata în mod expres cuantumul, procentual sau fix, care sa reprezinte sporurile solicitate.
In afara unei dispozitii legale clare, nu se poate retine ca instanta de fond a încalcat dispozitiile art.40 alin. 2 lit. c din sau art. 1 din Protocolul Aditional la Conventia Pentru Apararea Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, atâta timp cât dreptul de creanta -creanta invocata de recurenti nu este una certa, lichida si exigibila.
Pentru aceste considerente, Curtea în raport cu dispozitiile art. 312 alin. 1 Proc. Civ, constata că recursul este nefondat urmand a fi respins, sentinta instantei de fond fiind una legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanțiiG, -, -, -, -, -, -, și -, toți cu domiciliul ales la sediul Primăriei comunei,- județul P, împotriva sentinței nr. 471 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova,în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei, cu sediul în comuna,-- prin primar, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red. AU
dact. MC/AU
2 ex/6.04.2009
f-
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață, Valentin Niță
