Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 482/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 482

Ședința publică de la 12 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Canțăr Președinte Secție

- - - - Judecător

- - - - Judecător

Grefier: -

XXXXX

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul și pârâții Inspectoratul Teritorial d e Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu-V, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, împotriva sentinței nr. 3045 din data de 12 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit recurentul reclamant s-a prezentat recurentul reclamant, lipsind recurenții pârâți Inspectoratul Teritorial d e Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu-V și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursurile au fost declarate în termen legal, că s-au depus la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art. 302 Cod procedură civilă și au fost scutite de plata taxei de timbru.

S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă.

Nemaifiind alte cereri, Curtea constatând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:

Recurentul reclamant solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Cu privire la recursurile pârâților solicită respingerea acestora.

CURTEA

Asupra recursurilor de față;

Prin sentința nr. 3045 din data de 12 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj, s-a admis în parte acțiunea în pretenții formulată de reclamantul și au fost obligați pârâții să plătească acestuia prima de concediu de odihnă pe perioada anilor 2004 - 01.07.2005, actualizată cu inflația la data plății efective.

S-a respins ca prescrisă acțiunea pentru perioada 2001-2003.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că reclamantul este funcționar public în cadrul Inspectoratului Teritorial d e Regim Silvic și Vânătoare Râmnicu V și Ministerul Agriculturii, Păsurilor și dezvoltării Rurale B și nu a beneficiat de plata primei de vacanță pe perioada anilor 2001-2005.

În conformitate cu prevederile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 R, funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu de odihnă, care se impozitează separat.

Referitor la perioada 2001-2003, s-a reținut că dreptul pretins de reclamant pentru această perioadă este prescris, avându-se în vedere prevederile art. 3 și 7 din Decretul nr. 167/1958.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul și pârâții Inspectoratul Teritorial d e Regim Silvic de Vânătoare Rm.V și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

În motivele de recurs, reclamantul a arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, că în mod greșit s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru plata primei de concediu de odihnă aferentă anilor 2001-2003.

A susținut recurentul că data începerii curgerii prescripției dreptului la acțiune coincide cu momentul încetării suspendării legale, respectiv 31.12.2006, când practic se naște dreptul la acțiune.

Recurenții pârâți au susținut că neacordarea primei de concediu avut la bază o succesiune de acte normative prin care dispozițiile art.33 alin.2 din Legea 188/1999 referitoare la prima de concediu au fost suspendate.

Recursul pârâților este nefondat.

Motivele de recurs privind neluarea în considerare a dispozițiilor în conformitate cu care aplicarea prevederilor referitoare la acordarea primelor de concediu a fost suspendată, sunt neîntemeiate.

Raportul de serviciu al funcționarului public este un ansamblu de drepturi și obligații ale acestuia și ale instituției publice în care își desfășoară activitatea.

Indemnizația de concediu de odihnă face parte din categoria drepturilor salariale ale funcționarului public, înscriindu-se în prevederile art.34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999.

Fiind una dintre componentele drepturilor salariale, indemnizația de concediu de odihnă se circumscrie sferei raportului de serviciu ale funcționarului public.

În conformitate cu art.34 alin.2 din Legea nr. 188/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici, aceștia beneficiază de primă de concediu de odihnă.

Ca urmare, funcționarii publici trebuie să beneficieze de primă de concediu de odihnă.

Însă, prin legile bugetare anuale s-a suspendat succesiv acordarea acestor drepturi.

Legile bugetare au suspendat plata drepturilor pentru prima de vacanță și nu au abrogat aceste drepturi, nu le-au desființat.

Dreptul funcționarului public de a i se plăti prima de concediu de odihnă a rămas în vigoare, numai plata a fost suspendată succesiv.

Dreptul la primă de concediu de odihnă nu a fost înlăturat prin nici un act normativ echivalent celui prin care a fost instituit.

Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, partea fiind repusă în dreptul respectiv cu efect retroactiv.

Din conținutul art.53 din Constituția României, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți rezultă că aceasta este o măsură excepțională și se dispune în condiții limitativ prevăzute în Constituție, numai prin lege.

În speță prin lege dreptul la primă de concediu de odihnă, care face parte din categoria dreptului la muncă și protecție socială, reglementat de art.41 din Constituția României, a fost suspendat, și nu înlăturat.

Pentru ca dreptul la prima de concediu de odihnă să nu fie o simplă ficțiune, ceea ce ar echivala cu înlăturarea lui, cu lipsirea de substanță, este necesar ca după încetarea suspendării, dreptul să producă efectele pentru care a fost creat, sens în care autoritățile statului trebuie să asigure plata primei concediului de odihnă.

Obligativitatea plății, după încetarea suspendării, rezultă și din principiul general constituțional prevăzut în art.1 alin.5 din Constituție, care dispune că în România, respectarea Constituției, a supremației legii și a legilor este obligatorie.

Suspendarea a produs efecte temporare, ceea ce înseamnă că temporar a fost amânată plata drepturilor de primă de concediu de odihnă.

Recursul reclamantului este fondat, după cum se va arăta în continuare:

Cu privire la cererea reclamantului de acordare a primei de concediu de odihnă aferentă anilor 2001-2003, se apreciază că în mod greșit prima instanță a apreciat că pentru această perioadă acțiunea nu a fost exercitată în termenul legal de prescripție de 3 ani prevăzut de art.3 alin.1 din 167/1958, fiind prescrisă.

Astfel, prin OUG nr.146/2007 publicată în Monitorul oficial nr.877/20.12.2007, pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006 s-a prevăzut pentru personalul din sectorul bugetar, inclusiv pentru funcționarii publici acordarea primelor de concediu pentru perioada 2001-2006 (art.1 din OUG 146/2007).

Art.4 alin.5 din actul normativ menționat anterior stipulează că plata drepturilor prevăzute de art.1 se face la cererea beneficiarilor acestor drepturi de către instituțiile la care persoanele îndreptățite au fost angajate în perioada respectivă.

Având în vedere dispozițiile legale precitate, se apreciază că în mod nelegal prima instanță a apreciat că pentru perioada 2001-2003 operat prescripția extinctivă.

În consecință, în baza art.312 Cod pr.civilă, se va respinge recursul pârâților și se va admite recursul reclamantului.

Se va modifica sentința.

Vor fi obligați pârâții să plătească reclamantului prima CO pe anii 2001-2003. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de pârâții Inspectoratul Teritorial d e Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu-V, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, împotriva sentinței nr. 3045 din data de 12 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

Admite recursul reclamantului.

Obligă pârâții și la plata primei de concediu pentru anii 2001-2003.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2008.

PREȘEDINTE: Elena Canțăr

- -

JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu

- -

JUDECĂTOR 3: Doina Lupea

- -

Grefier,

Red.jud.-

LF/28.03.2008

Jud.fond:

Președinte:Elena Canțăr
Judecători:Elena Canțăr, Iuliana Rîciu, Doina Lupea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 482/2008. Curtea de Apel Craiova