Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 5084/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 5084
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier -
XXXXX
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei nr. 2834 din 04 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial d e Muncă
La apelul nominal s-a prezentat contestatoarea, lipsind intimatul Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că contestatoarea a depus la dosarul cauzei chitanța nr. -/2009 reprezentând taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar 0,3 lei, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:
Contestatoarea solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față;
Prin sentința nr.477 din 03 martie 2009, Tribunalul Dolja admis în parte acțiunea privind pe reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul ITM
A fost obligat pârâtul să acorde reclamantei suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada 26.11.2008 - 03.03.2009, data pronunțării, în sume ce vor fi actualizate cu rata inflației, începând cu data nașterii dreptului și până la plata efectivă.
S-a respins cererea privind acordarea drepturilor bănești pentru viitor.
În considerentele sentinței s-au reținut că pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului.
Ultimele două elemente, suplimentul postului și suplimentul gradului au fost suspendate succesiv, după cum urmează: pentru anul 2005 prin art.44 din OUG92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, pentru anul 2006 prin art.48 din nr.OG2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici.
Or, având în vedere faptul că pentru anii 2007-2008, suspendarea prevăzută de OUG92/2004 și nr.OG 2/2006 nu a mai fost menținută și faptul că potrivit art. 37 alin. 3 din nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări, prin analogie de la plata primelor de vacanță, care s-a acordat din anul 2001, prin OUG146 din 19.12.2007, suplimentul sporului și suplimentul gradului solicitat prin acțiune se impune a fi acordat.
Se impune această soluție în vederea înlăturării inechităților existente între persoanele care au primit drepturi salariale pe baza unor hotărâri judecătorești, elemente ce vizează interesul public și constituie o situație extraordinară.
Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării, deci devine actual, părțile urmând a fi repuse în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
Conform art.53 din Constituția României, restrângerea exercițiului unor drepturi este o măsură excepțională și se dispune în condiții limitativ prevăzute.
Suspendarea a produs efecte temporare, ceea ce înseamnă că, tot temporar a fost amânată plata suplimentului postului și suplimentului gradului.
Este necesar ca după încetarea suspendării, dreptul să producă efectele pentru care a fost creat, astfel că autoritățile publice să asigure plata drepturilor salariale, în concordanță cu principiul general constituțional prevăzut în art.1 (5) din Constituție, care dispune că în România respectarea Constituției, a supremației legii, este obligatorie.
De asemenea, potrivit art. 38 alin. 2 din Constituția României, revizuită, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială, printre aceste măsuri se regăsesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al tinerilor și femeilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice stabilite de legi, cum este cazul în speță.
Ori, textul de lege prin care a fost suspendată plata suplimentului postului și suplimentului gradului vine în contradicție cu normele constituționale, întrucât nu pot fi suspendate printr-o ordonanță de urgență.
Potrivit art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale". Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Astfel, dreptul reclamantului la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt un drept de creanță și, prin urmare, este un bun în sensul art.1 din Protocolul Adițional la Convenția menționată.
Cu privire la cererea de acordare a drepturilor bănești pentru viitor, s-a reținut că nu este întemeiată, întrucât creanța nu îndeplinește cumulativ cele trei condiții prevăzute de art.379 Cod pr.civilă, de a fi certă, lichidă și exigibilă, nefiind născută și putând fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de serviciu existente între părți.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta și pârâtul ITM D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este reglementat de art.31 lit. c și d din legea 188/1999 modificată, că printr-o serie de acte normative a fost suspendat acest drept, dar începând din anul 2007 nu s-a mai dispus suspendarea acordării drepturilor respective și că neacordarea drepturilor se constituie într-o încălcare a prevederilor art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel că se impune admiterea în totalitate a acțiunii.
A mai arătat în motivele de recurs că rațiunea pentru care sporurile solicitate se cuvin a fi acordate și în continuare este aceea că existând aceleași raporturi de muncă și aceleași prevederi legale trebuie menținute și aceleași obligații ale autorității publice față de care funcționarul public aflat în subordinea sa.
Pârâtul ITM, prin motivele de recurs, a susținut că hotărârea pronunțată este netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului pârâtul a susținut că reclamanta nu justifică nici un temei de drept pentru acordarea suplimentelor în cuantum de 25%.
S-a mai arătat de asemenea că sumele respective nu au fost prevăzute în bugetul instituției, context în care nu sunt datorate de către angajator.
Prin Decizia nr. 2834 din data de 04 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-a respins ca tardiv recursul declarat de reclamanta și a fost respins recursul D împotriva sentinței numărul 477 din data de 03 martie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj
Instanța de recurs a reținut că sentința instanței de fond ar fi fost comunicată la data de 05.03.2009,astfel că recursul era tardiv formulat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea în termen și motivat.
În motivarea contestației s-a arătat că apărătorul a formulat și transmis recursul la data de 25.03.2009, dovada existând la fila 5 din dosarul de recurs, iar acesta îi fusese comunicat la data de 15.03.2009, așa cum rezultă din dovezile atașate contestației în anulare, însă instanța de recurs, reținând ca data a comunicării data de 05.03.2009, respectiv a doua zi după pronunțarea sentinței, a respins recursul ca tardiv, astfel că această hotărâre nu poate fi reținută decât ca rezultatul unei erori materiale în sensul art. 318 cod procedură civilă.
În dovedirea contestației s-au depus la dosarul cauzei copii după confirmarea de primire privind transmiterea prin poștă către D din data de 10.03.2009 și către contestatoare din data de 15.03.2009.
Contestația în anulare este fondată și urmează a fi admisă pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 318 cod procedură civilă hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Așa cum s-a precizat în mod constant în doctrină și practica judiciară, în sensul textului mai sus citat "greșeală materială" înseamnă greșeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință darea unei soluții greșite.
Legea are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate. În această categorie s-a precizat că intră greșeli de fapt, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv, deși la dosar se găsește dovada confirmării de primire la oficiul poștal în cadrul termenului de recurs, sau alte asemenea împrejurării.
În speță se observă că sentința a fost comunicată contestatoarei la data de 15.03.2008, iar termenul de recurs de 15 zile de la comunicarea hotărârii potrivit dispozițiilor art. 301 Cod pr. Civilă se împlinea la data de 31.03.2009, astfel că față de data depunerii recursului, 25.03.2009 acesta era în termen.
Prin urmare, situația de fapt existentă în speță se impune să fie asimilată situației în care s-a procedat la respingerea recursului ca tardiv, deși la dosar se găsește dovada confirmării de primire din data de 15.03.2008, astfel că potrivit art. 318 cod procedură civilă urmează a se admite contestația în anulare formulată de contestatoare se va anula în parte decizia pronunțată în recurs în ceea ce privește recursul reclamantei, menținând restul dispozițiilor deciziei și se va fixa termen pentru judecarea recursului la data de 13.01.2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei nr. 2834 din 04 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Anulează în parte decizia în ceea ce privește recursul reclamantei.
Menține restul dispozițiilor.
Fixează termen pentru soluționarea recursului la data de 13 ianuarie 2010. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru - - | JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie - - | JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu - - |
Grefier, |
Red. Jud. -/2ex.
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Carmen Ilie, Sanda Lungu
