Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 511/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 511
Ședința publică de la 17 Aprilie 2008
PREȘEDINTE: Cristian Alexandru Dacu
JUDECĂTOR 2: Catargiu Victoria
JUDECĂTOR:LIBER -
GREFIER:- -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C-S, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S, împotriva sentinței civile nr.543/28.11.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului C-S în contradictoriu cu intimații, C, HG, G, G, G, G, G, G, G, ia, G, Bain, G, G, CaO., G,având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimații, G,lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Intimații prezenți solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică ș ilegală.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.543din 28.11.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S a admis în parte acțiunea reclamanților:, C, HG, G, G, G, G, G, G, G, ia, G, Bain, G, G, CaO., -, -, G, împotriva pârâților Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcția Pentru Dezvoltare Rurală C-S obligându-i pe aceștia din urmă să acorde reclamanților tichetele de masă sau echivalentul lor în lei, calculate la valoarea din ziua plății, retroactiv,începând cu 08.10.2004.
A obligat pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S să acorde reclamanților tichetele de masă pentru viitor.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale precum și celelalte pretenții ale reclamanților.
În considerente, instanța de fond, reține:
Prin cererea lor, reclamanții, C, HG, G, G, G, G, G, G, G, ia, G, Bain, G, G, CaO., -, -, G, au chemat în judecată pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Agriculturii,Pădurilor și dezvoltării Rurale, Direcția Pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S,solicitând instanței pronunțarea unei hotarâri prin care să se dispună obligarea acestora a le acorda tichete de masă conform reglementărilor legale în vigoare, sau echivalentul lor în lei, calculate la valoarea în ziua acordării, retroactiv de la 16 aprilie 2004 și până la data rămânerii definitive a hotărârii și pentru viitor.
Cererea de chemare în judecată este motivată cu aceea că potrivit art.1 din Legea nr.142/1998 " Salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și a celorlalte persoane fizice și juridice care încadrează personal prin încheierea unui Contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe conturi de angajator".
Se apreciază de către reclamanți că, raportat la prevederile legale de mai sus, aceștia sunt îndreptățiți la acordarea tichetelor de masă.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invocă pe cale de excepție lipsa calității sale procesuale pasive, solicitând pe fond respingerea ca nefondată a acțiunii, cu motivarea că potrivit prevederilor Legii nr.142/1998, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli probate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
În privința excepției, se susține că raportat la sus amintitul act normativ, reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S, deci raportul de serviciu există între pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S și reclamanți, calitatea procesuală pasivă aparținând acesteia din urmă, fiind o unitate cu personalitate juridică ce funcționează în subordinea ministerului, conform Anexei nr.2 la HG nr.385/2007, privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Ceilalți pârâți nu au depus întâmpinare deși au fost legal citați.
Deliberând, cu prioritate, asupra excepțiilor invocate de pârâtă, tribunalul reține următoarele:
Ca finalitate, reclamanții urmăresc prin promovarea litigiului de față un scop patrimonial, respectiv obligarea pârâților la acordarea tichetelor de masă sau a echivalentului lor în lei.
Potrivit art.7 alin.6 din HG nr.385/2007, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin care se exercită conducerea Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S îndeplinește atribuțiile prevăzute de Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, în calitate de ordonator principal de credite. Sarcina repartizării creditelor bugetare aprobate, inclusiv pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare (în speță Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S) revine ordonatorilor principali de credite, adică Ministerului Agriculturii și dezvoltării Rurale, în cauza dedusă judecății ( art.21 al.1 din Legea nr.500/2002).
Potrivit art.2 și 3 din OG nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite pentru titluri executorii "ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii". "În procesul executării silite a sumelor datorate de către instituțiile publice în baza titlurilor executorii, trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii".
Rezultă, din perspectiva sus enunțatelor prevederi legale, că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are atribuții directe legate de asigurarea fondurilor în vederea acordării tichetelor de masă ori contravaloarea lor, către reclamanți, care îi conferă legitimare procesuală pasivă, astfel că Tribunalul va respinge excepția.
Pe fond, din materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt salariați în cadrul Direcției Pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-
Potrivit art.1 din Legea nr. 142/1998, salariații din sectorul bugetar pot primi o alocație de hrană individuală sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajator, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat pentru unitățile din sectorul bugetar.
În baza art. 41 alin.2 din Constituția României, salariații au dreptul la protecția socială a muncii, iar măsurile de protecție primesc securitatea și igiena,muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.
Reclamanții au calitatea de salariați în cadrul sector bugetar, astfel că aveau dreptul să primească o alocație individuală de hrană lunară sub prima unor tichete de masă deoarece, prin încasarea unor asemenea alocații li se asigură reclamanților o protecție privind securitatea muncii constând în posibilitatea de a-și asigura zilnic hrana la locul de muncă, în condițiile în care angajatorul se află în imposibilitatea de a le oferi condiții în vederea asigurării hranei zilnice la locul de muncă.
Acordarea tichetelor de masă reprezintă prin însăși natura sa, o măsură de protecție privind securitatea la locul de muncă al reclamanților constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice a fiecărui reclamant sub forma unei alocații în condițiile în care angajatorul nu poate oferi la locul de muncă reclamanților, condiții pentru aceștia să aibă posibilitatea de a-și procura hrana direct de la locul de muncă.
Apărarea pârâtei nu poate fi socotită ca întemeiată pentru că " indiferent că sunt prevăzute sau nu sume cu această destinație în cadrul bugetului anual pârâții au obligația să acorde aceste tichete și să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare în acest scop, atâta timp cât în baza art. 41 alin.2 din constituție, aceste tichete reprezintă măsuri de protecție ale reclamanților în calitate de salariați ai sectorului bugetar.
Lipsa fondurilor bugetare pentru asigurarea acestor drepturi nu are relevanță și nu poate fi imputată reclamanților deoarece atribuții în acest sens revin organelor care pot interveni în reglarea sistemului financiar.
Legile anuale ale bugetului de stat nu pot limita sau anula drepturi salariale stabilite prin legi speciale însă le pot suspenda acordarea pe o perioadă limitată la 1 an bugetar. Aceasta depinde exclusiv de politica bugetară din anul la care se referă, nu retroactivează și nici nu are efecte pentru viitor.
Pe de altă parte, atâta timp cât reclamanții se înscriu în categoria de salariați în sectorul bugetar și alți salariați în diferite domenii din cadrul sectoarelor bugetare beneficiază de tichete de masă ( de exemplu: medici, diferiți funcționari publici, ) urmează ca acordarea unor salariați din cadrul unor domenii de activitate ale sectorului bugetar a unor asemenea tichete și neacordarea tichetelor altor salariați, din alte domenii, respectiv reclamanților, reprezintă în realitate o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecția socială între salariații din sectorul bugetar, încălcându-se astfel dispozițiile art.41 al.2, art.53 din Constituție, art.5 alin.3 din Codul Muncii și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzic orice discriminare între salariați din punct de vedere al protecției sociale din același sector de activitate și anume, sectorul bugetar.
Prevederea acordării tichetelor în funcție de alocarea sau nu a unor sume de bani în buget în acest scop este discriminatorie și profund neechitabilă între salariații din diferite domenii din cadrul sectorului bugetar.
Prin urmare, instanța, având în vedere aceste considerente, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1 și următoarele din Legea nr.142/1998, ci art.41 alin.2, art.53 din Constituția României, art.5 alin.3 din Codul Muncii, art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, admite acțiunea
În ce privește perioada 16.04.2004 (data de le care au cerut reclamanții acordarea tichetelor) până la 08.10.2004 instanța, din oficiu, constată prescripția dreptului la acțiune, având în vedere că termenul general de prescripție este de 3 ani, potrivit art. 166 al.1 Codul Muncii dar și potrivit art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958, iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă la 08.10.2007. Prin urmare, reclamanții nu pot solicita acestei drepturi decât pentru perioada 08.10.2004 până la zi, perioada anterioară fiind prescrisă.
Soluția citată a primei instanțe a fost atacată, în termenul legal,cu recurs de către pârâții, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C-S toți solicitând modificarea sentinței prin respingerea acțiunii.
Primii doi recurenți reiterează motivele de excepție și de fond ridicate în fața tribunalului, cu același motivări și cu invocarea, pe fond, pentru nelegalitatea hotărârii a prevederilor Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă,precum și ale Legii nr. 507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004, Legii nr. 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005, ale Legi nr. 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006, dar și ale G nr. 88/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum și unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal,motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C-S, întemeiat tot pe prevederile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă, învederează în esență că Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și Ministerul Public sunt ordonatori principali de credite,pentru personalul acestor instituții iar conform art. 29 alin. 3 din Legea nr. 72/1999 privind finanțele publice"creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite".
Curtea, analizând sentința recurată prin prisma criticilor din recursuri și în baza prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, urmând în consecință să admită recursurile, în aplicarea dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, și să modifice hotărârea în sensul respingerii acțiunii.
Se constată că excepția lipsei de calitate procesuală a pârâtului Ministerul Agriculturii a fost corect soluționată, pe fondul cauzei însă instanța aplică greșit prevederile legale incidente, astfel:
Art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă instituie o facultate, nu o obligativitate a angajatorilor din sectorul bugetar și din alte sectoare de a acorda tichete de masă, statuând că salariații pot primi o alocație individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă, suportată integral de angajator.
În speță, angajatorul Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S, făcând parte din sectorul bugetar este ținut să respecte dispozițiile aliniatului doi al art.1 din legea 142/1998, conform căruia pentru unitățile din sectorul bugetar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat.
Or, art. 46 alin 4 din Legea nr. 507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004, prevede,"În bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv al activităților finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice,cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii,nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație".
Potrivit art. 40 din Legea nr.511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005,"În bugetele instituțiilor publice,indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv al activităților finanțate integral din venituri proprii,înființate pe lângă unele instituții publice,cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație".
Potrivit art. 24 din legea nr. 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006,"În bugetele instituțiilor publice,indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii,nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă".
Pentru anul 2007, art. III din OUG nr. 88/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum și unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal, interzice în mod expres acordarea tichetelor de masă.
Potrivit acestui text de lege, "Instituțiile publice centrale și locale,așa cum sunt definite prin Legea privind finanțele publice locale nr.273/2006,indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul2007".
Sunt de reținut în continuare prevederile art.5 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998, aprobată prin HG nr. 5/1999,"pentru instituțiile publice, tichetele de masă pot fi acordate în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinație în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii,fiecărui ordonator de credite, la articolul bugetar Tichete de masă", însă legile bugetului asigurărilor de stat, aferente perioadei pentru care se solicită tichete de masă sau contravaloarea acestora, nu prevăd în bugetele instituțiilor publice sume pentru acordarea tichetelor de masă,cum rezultă din conținutul susredat al acestora.
Așa fiind, constatându-se că nu au fost realizate cerințele legale exprese pentru acordarea drepturilor pretinse de reclamanți, nu pot fi aduse în cauză argumente de analogie pentru o egalitate juridică față de alte categorii de salariați, a căror situație este guvernată de prevederile legale distincte.
În consecință, recursurile promovate de pârâți se vor admite și se va modifica sentința recurată, prin respingerea pe fond a acțiunii reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C-S, împotriva sentinței civile nr.543/28.11.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului C-
Modifică sentința recurată în sensul că respinge acțiunea reclamanților. Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Claudia
- - - - - - LIBER
GREFIER
- -
Prima instanță - Tribunalul C-S. -Judecător -,
Red.CV -25.06.2008
Tehnored LM- 25.06.2008
2 expl/SM
Președinte:Cristian Alexandru DacuJudecători:Cristian Alexandru Dacu, Catargiu Victoria, Claudia
