Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 520/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 520/CA
Ședința publică de la 24 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Judecător: -
Grefier:
S-a luat spre examinare recursul introdus de recurentul împotriva sentinței civile nr. 731/CA din 25.06.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, constatând pricina în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 731/CA din 25 iunie 2008, Tribunalul Iașia respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Iași.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a chemat în judecată pe pârât pentru ca acesta să fie obligat la plata unui număr de șapte ore, efectuate suplimentar în luna ianuarie 2008, pentru care pretinde că nu i s-a acordat timp liber corespunzător, precum și la efectuarea calculului orelor lucrate lunar.
Analizând registrul de planificări în serviciu, pontajele întocmite și actele comunicate de șeful de tură al reclamantului, prima instanță reține că a efectuat în luna ianuarie 2008 un număr de șapte ore peste durata normată a timpului de lucru și că, pentru aceste ore, i s-a acordat timp liber corespunzător, în următoarele 30 de zile, respectiv trei ore în data de 07.02.2008 și 4 ore libere în data de 19.02.20089, cel în cauză beneficiind astfel, în luna februarie 2008, de dreptul consacrat de art. 43 alin. 3 din Legea nr. 293 din 2004, respectiv de compensare cu timp liber săptămânal, considerându-se că împrejurarea că, în luna februarie, reclamantul a lucrat tot 168 ore, cât este durata normată de lucru pe lună, nu are relevanță, atâta timp cât problema excede obiectului cauzei de față.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs reclamantul, care critică hotărârea primei instanțe pe motiv că nu a ținut cont de faptul că, dacă s-ar fi operat o compensare a orelor lucrate suplimentar în luna ianuarie, în luna februarie, ar fi trebuit să lucreze din norma de lucru de 168 ore doar 161 ore, deoarece un număr de 7 ore se compensează cu cele din luna ianuarie, lucrate suplimentar. Confirmând că a beneficiat de un număr de 7 ore libere, în luna februarie 2008, recurentul apreciază că dacă le-ar fi efectuat ar fi depășit norma de 168 ore, lucrate în luna februarie, considerând că s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 43 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 293/2004 și a dispozițiilor art. 1143 Cod civil.
Intimatul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului, pe motiv că este necontestat faptul că pentru orele lucrate în luna ianuarie reclamantului i s-a acordat timp liber corespunzător în luna februarie 2008, considerând dispozițiile art. 1143 cod civil can efiind aplicabile în cauză.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că reclamantul-recurent este funcționar public civil cu statut special în sistemul administrației penitenciare și că regimul său juridic este guvernat de Legea nr. 293/2004, act normativ care, la art. 43 alin. 3, stabilește că orele prestate de funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare peste durata normală a timpului de lucru se compensează cu timp liber corespunzător.
Obiectul sesizării instanței l-a constituit cererea reclamantului de a i se plăti un număr de șapte ore, efectuate suplimentar în luna ianuarie 2008, pentru care pretinde că nu i s-a acordat timp liber corespunzător.
Atât din probatoriul administrat în cauză, cât și precizările pe care reclamantul le face în cererea introductivă la instanță, rezultă însă că cel în cauză a beneficiat de cele șapte ore libere, acordate drept compensare a timpului lucrat peste durata normală a timpului de lucru, în cursul lunii ianuarie 2008, astfel că prima instanță a fost îndreptățită să rețină că acțiunea reclamantului este nefondată, sau mai exact lipsită de obiect, din momentul ce dreptul a fost recunoscut și acordat anterior datei introducerii acțiunii.
Modul în care reclamantul consideră că ar fi trebuit să se reflecte actul compensării cu timp liber în evidențele lunii februarie 2008 nu prezintă nici o relevanță pentru cauza de față, din moment ce sesizarea s-a referit în mod explicit doar la situația muncii prestate în luna ianuarie 2008, care s-a echilibrat prin acordarea de timp liber corespunzător, în condițiile în care din actele de evidență ale pârâtei-intimate rezultă că în luna februarie 2008 nu s-a depășit norma de lucru de 168 ore, instanța fiind chemată să verifice doar dacă dreptul la compensarea orelor lucrate peste durata normală s-a respectat sau nu, și nu să răspundă speculațiilor pe care reclamantul le face cu privire la cât a lucrat și cât ar fi trebuit să lucreze în luna februarie, pentru a se ajunge la totalul de 168 ore menționate în pontaj și actul de plată a drepturilor salariale.
Cât privește referirile pe care recurentul le face la dispozițiile art. 1143 Cod civil, Curtea constată că acestea nu sunt compatibile raportului de serviciu născut între părțile în litigiu, obligația pe care pârâta-intimată oi avea față de reclamantul-recurent stingându-se în condițiile Legii nr. 293/2004 prin faptul acordării a 3 ore libere în ziua de 07.02.2008 și a 4 ore libere în ziua de 19.02.2008.
Ca atare, constatând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul promovat de reclamant ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul introdus de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 731/CA din 25 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
Grefier,
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași: /10.12.2008/2 ex.-
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Dan Mircea Tăbâltoc
