Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 520/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 520/2009
Ședința publică din data de 09 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 2223 din 16.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ în contradictorii cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL MARAMUREȘ, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat pentru revizuienta, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta revizuentei depune la dosar concluzii scrise și arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta revizuentei solicită admiterea cererii de revizuire pentru motivele depuse în scris și susținute oral în fața instanței. În susținere se arată că cererea revizuenților s-a întemeiat pe dispozițiile art. 21 alin.2 din Legea nr. 554/2004 și că hotărârea Curții de APEL CLUJ încalcă Directiva Consiliului Europei nr.2000/78/CE. Potrivit art. 2 alin. 2 din această directivă la exigențe egale de recrutare, atribuții și responsabilități este necesar și un tratament egal de salarizare. Se arată că, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești au fost stabilite aceleași atribuții și responsabilități atât funcționarilor publici din cadrul J cât și funcționarilor publici din instanțele judecătorești.
CURTEA:
Asupra prezentei cereri de revizuire, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1.639/33/08 din 18 noiembrie 2008, revizuienții, -, și -, funcționari publici la TRIBUNALUL MARAMUREȘ, au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 2.223/16.10.2008 pronunțată în dosarul nr- de Curtea de APEL CLUJ, anularea acesteia cu consecința respingerii recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, CURTEA DE APEL CLUJ și menținerea în totalitate, ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 3.675 din 26 noiembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL MARAMUREȘ în dosarul nr-.
În motivarea cererii de revizuire s-au invocat dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 și s-a arătat că prin sentința civilă nr. 3.675/26.11.2007, TRIBUNALUL MARAMUREȘa admis acțiunea formulată de revizuienți în contradictoriu cu intimații arătați, care au fost obligați să achite reclamanților diferențele salariale pentru perioada 1 noiembrie 2004 - 1 noiembrie 2007, actualitate în raport cu rata inflației și de asemenea, au fost obligați să acorde în continuare aceleași drepturi salariale prev. pentru funcționarii publici din cadrul departamentului economic-financiar și administrativ al Înaltei Curți de Casație și Justiție, până la elaborarea unui sistem de salarizare nediscriminatoriu.
TRIBUNALUL MARAMUREȘa reținut că diferențierea privind salarizarea funcționarilor publici din departamentul economic-financiar și administrativ al tribunalelor și omologii lor din departamentului economic-financiar și administrativ al Înaltei Curți de Casație și Justiție este inechitabilă și discriminatorie.
Împotriva hotărârii citate au declarat recurs intimații, invocându-se excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 2 alin. 1 și 11 și art. 27 din nr.OG 137/2000 asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia nr. 821 din 3 iulie 2008.
Curtea de APEL CLUJ în data de 16 octombrie 2008 pronunțat decizia irevocabilă atacată cu prezenta cale extraordinară de atac, deoarece a admis recursurile, a casat sentința Tribunalului Maramureș și rejudecând, a respins acțiunea reclamanților considerând că în speță diferența de tratament nu poate fi apreciată ca nefundamentată.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că dispozițiile din nr.OG 137/2000, pe care s-a întemeiat hotărârea tribunalului, sunt neconstituționale, așa încât nu mai există un temei de drept pentru acordarea diferențelor salariale pretinse.
Revizuienții au pretins că s-a făcut o aplicare greșită a prevederilor legale, conducând la un tratament diferențiat și discriminatoriu în ceea ce privește salarizarea lor. Mai mult, decizia atacată este în contradicție evidentă cu cel puțin un act normativ al dreptului comunitar, și anume Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 2.000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
De altfel, prin dispozițiile Legii nr. 97/2008 privind aprobarea nr.OG 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției care a intrat în vigoare la data de 18 aprilie 2008, acționându-se în spiritul directivei mai sus citate, s-a înlăturat diferența de tratament între funcționarii publici mai sus arătați.
S-a mai arătat că potrivit Directivei Consiliului nr. 2.000/78/CE la exigențe egale de recrutare, atribuții și responsabilități este necesar și un tratament egal de salarizare, însă Curtea prin decizia a cărei revizuire se cere a contrazis principiul ce se desprinde din dreptul comunitar, așa încât se impune admiterea cererii de revizuire cu consecința anulării acesteia, respingerea recursurilor declarate împotriva sentinței civile nr. 3.675/26.11.2007 a Tribunalului Maramureș care a admis acțiunea revizuienților.
A fost atașat dosarul nr- în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 2.223 din 16 octombrie 2008 de Curtea de APEL CLUJ.
Intimații nu au formulat întâmpinări.
Cererea de revizuire nu este întemeiată.
Astfel, examinând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivului de revizuire invocat și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
În primul rând, ne aflăm n prezența unei căi extraordinare de atac, prin intermediul căreia se urmărește retractarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în recurs cu evocarea fondului, decizie care este irevocabilă. Condițiile generale cerute pentru exercitarea căii de atac a revizuirii sunt cele prev. de art. 322.pr.civ. în care, de altfel, sunt cuprinse și cazurile pentru care aceasta poate fi admisă și enumerate expres la pct. 1 - 9.
În al doilea rând, Curtea observă că în prezenta cauză se invocă un motiv de revizuire special cuprins în art. 21 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, așa cum a fost el modificat prin Legea nr. 262/2007.
Potrivit acestui text de lege: "Constituie motiv de revizuire, care se adăugă la cele prevăzute de pr.civ. pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părții interesate, în termen de 15 zile de la pronunțare".
Prin urmare, trecând la examinarea îndeplinirii cerințelor cuprinse în textul mai sus citat, Curtea reține că situația invocată de revizuienți nu se regăsește în prezenta cauză. Astfel, revizuienții au pretins că hotărârea a cărei revizuire se cere ar fi fost dată prin încălcarea principiului dreptului comunitar, făcând trimitere la Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 2.000/78/CE din 27 noiembrie 2000.
Numai că, această directivă a fost adoptată pentru crearea unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă având ca obiectiv stabilirea unui cadru general de combatere a discriminării pe motive de apartenență religioasă sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, în vederea punerii în aplicare în statele membre a principiului egalității de tratament, definind conceput de discriminare, bazat pe unul din motivele menționate, domeniul de aplicare, amenajările corespunzătoare pentru persoanele cu handicap, justificarea tratamentelor diferențiate, impunând statelor membre să fie luate măsurile necesare pentru anularea actelor normative și actelor administrative contrare acestei directive.
În privința României, data limită pentru transpunerea Directivei în dreptul național a fost 1 ianuarie 2007 și acest lucru s-a făcut prin Legea pentru modificarea și completarea nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu nr. 324/2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 626 din 20.07.2006, intrată în vigoare la 23 iulie 2006.
Situația revizuienților însă nu privește domeniul de aplicare a directivei citate, statele membre putând să prevadă un tratament diferențiat bazat pe o caracteristică legată de felul muncii, locul instituției publice respective în ierarhia instituțională, atribuțiile efective ale personalului în raport cu aceste elemente.
Prin urmare, în lipsa unei dispoziții legale exprese, diferențele salariale pretinse nu puteau fi acordate, așa cum corect a reținut Curtea de APEL CLUJ prin decizia revizuită, având în vedere și decizia Curții Constituționale citată care a constatat că dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din aceste texte legale s-ar desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Faptul că ulterior legiuitorul a înțeles să impună o altă reglementare pentru viitor, printr-o dispoziție unificatoare, nu poate fi însă aplicată retroactiv.
Așa fiind, față de toate aceste considerente de fapt și de drept ținând cont și de dispozițiile art. 327.pr.civ. prezenta cerere de revizuire urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienții, și împotriva deciziei civile nr. 2.223 din 16.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ, în contradictorii cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL MARAMUREȘ.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - G - - -
Red.Gh.
Dact./2 ex./05.03.2009.
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu
