Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 522/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 522/CA/2008
Ședința publică de la 29 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 3: Carla Maria Cojocaru
Grefier: - - -
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței civile nr. 1421/CA/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat cu împuternicire avocațială în reprezentarea intimatei reclamante, lipsind aceasta și recurenta pârâtă.
Față de absența motivată a titularului completului de recursuri C1, doamna judecător, potrivit procesului verbal de absență întocmit la data prezentei, conform art. 98 și următoarele din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu prin persoana doamnei - - -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că recurenta solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Avocat depune la dosarul cauzei întâmpinare, împuternicire avocațială și chitanță privind cheltuielile de judecată și declară că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul mandatarului intimatei reclamante.
Avocat, având cuvântul pe fond, solicită instanței respingerea recursului pârâtei, cu cheltuieli de judecată. Susține motivele așa cum au fost formulate și în întâmpinare, în primul rând faptul că acțiunea reclamantei ar fi prescrisă, consideră că din probațiune rezultă decizia a fost atacată în termen, după îndeplinirea procedurii prealabile în 2007. În al doilea rând, se susține legalitatea ordinului ce trebuie respectat cu privire la încadrarea în funcții, cu atât mai mult cu cât ÎCCJ s-a pronunțat în acest sens, deci aceste dispoziții sunt legale, iar în fapt reclamanta, în fișa de evaluare, a obținut ani la rând calificative peste nota 8 și chiar excepțional. În concluzie, în baza tuturor acestor considerente, se solicită instanței respingerea recursului pârâtei. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.
După dezbaterea cauzei se prezintă consilier juridic cu delegație în reprezentarea recurentei pârâte și pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat, în sensul admiterii excepției prescripției dreptului la acțiune al reclamantei și pentru motivele invocate pe larg în recurs. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și cele expuse de reprezentanții părților, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului în contencios de față:
Prin acțiunea înregistrată sub dosar nr- al Tribunalului Alba, reclamanta a solicitat anularea parțială a deciziei nr. 95/2003 emisă de DGFP A și obligarea acestei pârâte la emiterea unei noi decizii prin care să fie încadrată în funcția publică de inspector superior clasa I treapta I începând cu 15.07.2003 și până la zi, modificarea deciziilor ulterioare de încadrare, obligarea la efectuarea cuvenitelor modificări în carnetul de muncă și la plata drepturilor bănești reprezentând diferența până la reîncadrarea solicitată.
În motivarea acțiunii, a arătat că a îndeplinit toate condițiile generale privind ocuparea unei funcții de grad profesional superior,dar cu toate acestea nu a fost corect reîncadrată.
Prin sentința civilă nr. 1421/CA/2007, acțiunea reclamantei a fost admisă așa cum a fost formulată, a fost obligată pârâta să rectifice decizia nr. 95/2003 în sensul de a se trece reclamanta pe funcția de consilier superior Clasa A I/I în loc de inspector asistent Clasa A I/I, să-i acorde drepturile salariale corespunzătoare noii funcții,să rectifice corespunzător carnetul de muncă al acesteia și să-i plătească diferențele salariale aferente actualizate cu indicele de inflație, începând cu 15.07.2003 până la plata efectivă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reîncadrarea reclamantei, efectuată în baza dispoz. art.XVI și XVII din Legea nr.161/2003, a fost făcută cu încălcarea prev.art.4 alin.1 lit.a din Ordinul nr.218/2003 al Președintelui ANFP pentru aprobarea instrucțiunilor privind reîncadrarea funcționarilor publici. S-a reținut că reclamanta îndeplinea atât condițiile legale prevăzute de Ordinul nr.218/2003,cât și cerința prev.de disp.art. 57 din Legea nr.188/1999,așa cum a fost modificată prin Legea nr.161/2003. S-a mai reținut că odată cu apariția OUG nr.92/2004 pârâta a avut din nou posibilitatea reîncadrării corecte a reclamantei,dar nici de această dată nu a dat curs cerințelor legale.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta DGFP A prin DGFP H, aducându-i critici de nelegalitate și solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii și menținerii actului administrativ atacat.
În dezvoltarea motivelor, a susținut că acțiunea reclamantei este prescrisă și în mod eronat tribunalul a reținut că reclamantei nu i-a fost adus la cunoștință conținutul deciziei contestate.
Pe fondul cauzei,recurenta a susținut că instanța trebuia să aibă în vedere și disp.art.XVI alin.2 și alin.5 din Legea nr.161/2003 prin care se stabilește ponderea din totalul posturilor pentru fiecare funcție și grad profesional,în cadrul unei autorități sau instituții publice, nefiind posibile reîncadrări cu depășirea ponderii maxime. Totodată a susținut că reîncadrarea reclamantei s-a efectuat corect în conformitate cu dispozițiile Legii 161/2003, act normativ cu putere superioară Ordinului Președintelui ANFP nr. 218/2003.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, hotărârea instanței fiind dată cu respectarea Legii nr.161/2003 și a Ordinului nr. 218/2003.
Pentru motivele ce vor fi expuse în continuare, Curtea constată și reține că recursul declarat de pârâtă nu este fondat, urmând a-l respinge în baza art.312 Cod pr.civilă.
În acest sens, susținerile recurentei vizând tardivitatea acțiunii sunt nejustificate și în mod corect au fost respinse de prima instanță, cât timp nu s-au comunicat și nu s-au emis decizii individuale de reîncadrare a reclamantei,în temeiul Legii nr.161/2003 și ulterior. Susținând că reclamanta este aceea care trebuia să solicite comunicarea actului administrativ vătămător pentru a-l putea ataca în condițiile Legii nr.29/1990, recurenta își invocă de fapt propria culpă constând în neîndeplinirea obligației legale de emitere și comunicare a unei decizii individuale de reîncadrare reclamantei.
Pe fondul cauzei, Curtea va înlătura susținerile recurentei conform cărora disp. art. XVI alin.2 și 5 din Legea nr.161/2003 o obligau la reîncadrarea doar a 20% din totalul posturilor pe funcții de execuție din grad profesional superior. S-ar proceda astfel la un tratament discriminator aplicat unor funcționari care îndeplinesc aceleași condiții de încadrare. În acest sens sunt și prev. Legii nr.188/1999,care în art.55 stabilesc dreptul funcționarilor publici de a promova în funcție și de a avansa în grade de salarizare. Ori, reclamanta a făcut dovada iar pârâta a recunoscut că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în art.57 alin.1 și 2 din aceeași lege pentru încadrarea în grad profesional superior. Drept urmare, era obligația pârâtei, care gestionează posturile de funcționari,să solicite majorarea numărului maxim al funcțiilor publice de execuție, conform art.XVI din Legea nr.161/2003, ceea ce nu a făcut.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, pârâta trebuia să efectueze reîncadrările potrivit Ordinului Președintelui ANAF nr. 218/2003,care nu prevede o simplă echivalare a gradelor deținute de funcționari cu noile grade,ci reglementează modul de calcul a unui punctaj,conform unor criterii care trebuie aplicate cumulativ,printre care și criteriul funcției deținute anterior,pentru a fi reîncadrat într-un anumit grad. Ori, sub acest aspect,reclamanta a obținut punctajul de 8,25 puncte din maximul de 10 posibile, iar pentru funcția publică de execuție de consilier superior erau necesare minimum 7 puncte, așa încât a îndeplinit criteriile Ordinului nr.218/2003, ordin dat tocmai în aplicarea unitară a Legii nr.161/2003 în partea referitoare la reglementarea funcției publice și regimul juridic al carierei de funcționar public.
Din toate aceste considerente, în baza art.312 Cod pr. civilă va fi respins ca nefondat recursul pârâtei și va fi menținută ca legală și temeinică sentința nr.756/2006 a Tribunalului Alba.
În baza art. 274 Cod procedură civilă va fi obligată recurenta să plătească intimatei - suma de 350 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DGFP H în numele și pentru DGFP A împotriva sentinței civile nr. 1421/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar -.
Obligă recurenta să plătească intimatei - suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 29 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - - |
Red.
Tehnored. /2 ex/30.05.2008
Jud. fond:,
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Elisabeta Lazăr, Carla Maria Cojocaru
