Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 530/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MURE
SECȚIA COMERCIAL, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 530/
Ședința public din 10 Iunie 2008
Completul compus din:
- - Președinte
- Judector
- Judector
Grefier -
Pe rol judecarea recursului promovat de pârâtul Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 178 din 14 martie 2008, pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public nu s-au prezentat prțile.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a expus referatul asupra cauzei de ctre grefier, constatându-se c recursul este declarat în termenul procedural și timbrat cu o tax judiciar de timbru în cuantum de 2 lei, conform ordinului de plat aflat la fila 24 dosarului și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
De asemenea, se constat depus la dosar de ctre intimata, cu titlu de practic judiciar copia deciziei nr. 355/R pronunțat de Curtea de Apel Brașov.
În raport de actele existente la dosar și faț de împrejurarea c s-a solicitat judecarea cauzei și în lips potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedur civil, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de faț,
Prin sentința nr. 178 din 14 martie 2008, pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr- s-a admis excepția lipsei calitții procesuale pasive a B și a B, și s-a admis acțiunea având ca obiect un conflict de drepturi, formulat de reclamanții, G, funcționari publici, formulat în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Mure ș, Curtea de APEL TÂRGU MURE Ș, Ministerul Justiției, B și B și în consecinț au fost obligați în solidar pârâții s plteasc reclamanților drepturile salariale reprezentând diferența dintre salariul pentru funcționarii publici încadrați la Înalta Curte de Casație și Justiție și cel primit de reclamanți pentru perioada 1.11.2004 - 01.12.2007, sume actualizate cu indicele de inflație, sumele urmând a fi pltite și pentru viitor.
În considerentele hotrârii s-a reținut c reclamanții au avut calitatea de funcționari publici în cadrul Departamentului economico-financiar și administrativ al Curții de APEL TÂRGU MURE Ș, în perioada de referinț, potrivit organigramei prevzute de art. 125-128 din Legea nr. 304/2004. Deși legea de organizare nu prevede vreo distincție în modul de organizare și funcționare a acestor departamente la nivelul ICCJ și al instanțelor inferioare, salarizarea funcționarilor publici din ICCJ a fost fcut în raport de Anexa Ia O UG nr. 191/2002 iar a celorlalți funcționari publici potrivit Anexei III, la un nivel inferior. Aceast situație s-a menținut și prin actele normative ulterioare, dar prin Hotrârea nr. 262/21.06.2007 a, constatându-se salarizarea diferit a funcționarilor publici din cadrul acestor departamente s-a apreciat c exist un tratament diferențiat care nu are la baz argumente obiective și raționale înclcându-se astfel dispozițiile normative prevzute în legislația european ratificat de România.
Pe de alt parte, reținându-se c reclamanții nu au formulat pretenții concrete faț de, instituție faț de care nu exist raporturi de serviciu, s-a admis excepția lipsei calitții procesuale pasive a acestui pârât, aceeași soluție fiind împrtșit și faț de, care a fost citat pentru opozabilitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Ministerul Justiției, criticând hotrârea atacat ca nelegal prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedur civil, susținând în esenț c instanța a depșit atribuțiile puterii judectorești, înfrângând principiul separațiilor puterilor în stat, stabilind o stare de fapt care conduce la modificarea actelor normative și ulterior acordând drepturi neprevzute în lege.
S-a mai apreciat c, pe cale de consecinț, hotrârea a fost pronunțat cu aplicarea greșit a legii întrucât a dispus acordarea unor drepturi bnești pentru care reclamanții nu erau îndreptțiți, neexistând un temei legal pentru acordarea acestor drepturi.
Examinând hotrârea atacat, prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu potrivit art. 304 ind. 1 Cod procedur civil, Curtea constat urmtoarele:
Starea de fapt reținut în mod just de ctre prima instanț și anume, existența pe de o parte a unui cadru legal identic, în care funcționarii din departamentele economico-financiare și administrative din cadrul instanțelor judectorești și ai ICCJ își desfșoar activitatea și, pe de alt parte, existența unei salarizri diferite, în baza unui act normativ identic, dar potrivit unor încadrri diferite anexelor acestuia.
Aceast stare de fapt este consfințit și prin hotrârea nr. 262/2007 a B, astfel c, prin prisma acestor argumente în mod legal prima instanț a reținut înclcarea dispozițiilor constituționale, și mai mult, a dispozițiilor cuprinse în acte normative ale legislației comunitare la care România este parte (Pactul cu privire la drepturile economice și culturale, Pactul cu privire la drepturile civile și politice, Carta social european, Protocolul nr. 12 la Convenția european la Drepturile omului și Declarația universal a drepturilor omului.
Întrucât faptele de discriminare, așa cum este cazul în speța de faț, sunt interzise potrivit art. 7 alin. 1 lit. b din Decretul nr. 212/1974 pentru Ratificarea pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, soluția primei instanțe apare ca legal și temeinic, aceasta fiind de natur a restabili prin înlturarea discriminrii tocmai egalitatea cetțenilor în fața legii. Astfel, este neîntemeiat susținerea potrivit creia instanța ar fi înclcat principiul separrii puterilor în stat pentru c aceasta nu s-a substituit legiuitorului, ci a procedat în mod corect la aplicarea dispozițiilor legislației comunitare, înlturând aplicarea dispozițiilor neconforme din dreptul intern.
În aceste condiții, pe cale de consecinț, nici motivul de nelegalitate a hotrârii atacate prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedur de civil, nu este realizat întrucât instanța nu a fcut nici o aplicare greșit a legii, ci, dup cum s-a susținut mai sus, a constatat înclcarea de ctre legiuitorul român a dispozițiilor comunitare care recunoscând și ocrotind dreptul la munc stabilesc în mod corelativ și dreptul la o remunerație egal pentru munc egal.
Concluzionând, Curtea constat c recursul promovat în cauz este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, potrivit art. 312 Cod procedur civil, menținând hotrârea atacat ca legal și temeinic, întrucât nu au fost identificate motive care s atrag reformarea acesteia, ca urmare a examinrii acesteia și din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 178 din 14 martie 2008, pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr-.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi 10 Iunie 2008.
Președinte, Judector,
fiind în concediu de odihn
semneaz vicepreședintele instanței
fiind în concediu de odihn
semneaz vicepreședintele instanței
GREFIER,
fiind în concediu de odihn
semneaz Grefier șef secție
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
