Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 544/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 544
Ședința publică de la 20 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță
JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței numărul 5157/CAF din 13 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI, intimații pârâți CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și intimații reclamanți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art.302 Cod procedură civilă și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
S-a referit că intimații reclamanți nu au depus întâmpinare.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și MINISTERUL JUSTIȚIEI, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați pârâții să calculeze și să acorde sporul de confidențialitate în cuantum de 15% aplicat la salariul de încadrare al reclamantului, începând cu luna octombrie 2004, la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și în viitor, reactualizată cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective și să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă. De asemenea, să fie obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor încasate.
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr. 5157/CAF din 13 decembrie 2007, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
S-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate în procent de 15% din salariul de bază începând cu data de 18 octombrie 2004, până la data pronunțării sentinței, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective, precum și în continuare.
A fost obligat pârâtul Tribunalul Mehedinți să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
În considerentele sentinței s-a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, că reclamanții, considerându-se discriminați, au chemat în judecată alături de ceilalți pârâți și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, însă, potrivit art. 27 din OG nr. 137/2000, republicată, acesta nu poate fi chemat în judecată în calitate de pârât, ci doar de expert în domeniul nediscriminării pentru a-și prezenta poziția referitor la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Pe fond, instanța a reținut că reclamanții sunt funcționari publici în cadrul economico-financiar și administrativ al Tribunalului Dolj.
Potrivit art. 44 din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanțelor Judecătorești aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005 și din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanțelor Judecătorești aprobat prin Hotărârea CSM nr. 159/2004, cu modificările și completările ulterioare, personalul din departamentul economico-financiar și administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la informațiile obținute în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor, care nu sunt destinate publicității.
Deosebit de aceasta, conform disp. art. 45 din Legea nr. 188/1999, funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele la care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu excepția informațiilor de interes public.
În conformitate cu disp. art. 93 din Statutul funcționarilor publici, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Din analiza art. 45 din Legea nr.188/1999 rezultă că acordarea sporului de confidențialitate nu este de contrară statutului funcționarului public.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, care a arătat că instanța de fond a acordat sporul de confidențialitate reclamanților fără să existe un temei legal.
Că, actele normative la care se referă reclamanții în cererea de chemare în judecată reglementează salarizarea unor anumite categorii de personal din sectorul bugetar (salariați ai CNCD, personal militar, etc.) și nu există nici un temei legal pentru aplicarea acestor prevederi funcționarilor publici încadrați la instanțe.
Recursul este fondat.
Reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul departamentului economico-financiar și administrativ al Tribunalului Mehedinți.
În conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În ceea ce privește adaosul salarial, corespunzător sporului de confidențialitate, reglementat de art.25 și 26 din Codul Muncii, Curtea precizează că acesta nu este datorat de către angajator, în măsura în care nu a fost prevăzut expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Reclamanții nu au invocat în sprijinul acțiunii lor nici un act normativ, privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici, ci numai cadrul legal general, reprezentat de dispozițiile art.25 și 26 din Codul Muncii și aplicabilitatea acestora în cazul funcționarilor publici.
Arătăm că pentru a se acorda sporul de mobilitate și confidențialitate, așa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca alte drepturi salariale pentru a fi acordate funcționarului, să formeze obiectul unei reglementări legale.
Într-adevăr dispozițiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, așa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispozițiile respective nu contravin legislației specifice funcției.
În ceea ce privește drepturile decurgând din clauza de confidențialitate, acestea nu contravin legislației funcției publice, numai că legiuitorul a condiționat acordarea altor drepturi, a căror sferă se poate extinde și la această clauză, de existența unei reglementări legale.
Legislația prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcționarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea acestui spor pentru funcțiile publice de execuție sau de conducere, în acest sens enunțăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.
Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile și sporurile care se acordă funcționarilor publici.
În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administrației prezidențiale, CNSAS, Ministerul Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul, Consiliului legislativ, așadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.
Același act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat și faptul că acest spor se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.
Din expunerea efectuată în această decizie, se reține că în ceea ce privește funcționarii publici din cadrul instanțelor judecătorești nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde spor de confidențialitate și că, mai mult, chiar în situația acordării acestuia pentru categoriile de funcționari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.
Clauza de confidențialitate nu este contrară statutului funcționarului public, însă determinant este ca dreptul respectiv care se constituie în spor adaos în salarizare să fie nominalizat și cuantificat într-un act normativ.
În cazul funcționarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze acest drept în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcționarilor.
Față de considerentele expuse mai sus, în baza art. 304, 3041și 312 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul pârâtului și va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței numărul 5157/CAF din 13 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Tehnored./2 ex.
31 martie 2008
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu
