Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 572/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.572/CA
Ședința publică de la 07 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ formulat de recurenții reclamanți, C, și, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat în C,-, -8,.A,.4, județul C, împotriva sentinței civile nr.252 din 17.0.3.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât INSPECTORATUL PENTRU CALITATEA SEMINȚELOR ȘI MATERIALULUI SĂDITOR, cu sediul în C,- bis, județul C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică răspund recurenții reclamanți prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.33 din 27.07.2009 aflată la fila 8 dosar, lipsind intimatul pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurenților reclamanți precizează că nu are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.
Instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru recurenței, avocat solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate în sensul obligării pârâtei la plata către recurenți a drepturilor de natură salarială reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, începând cu 1.01.2004 până la pronunțarea hotărârii, sume ce trebuie actualizate cu indicele de inflație până la data efectuării plății, și în continuare până la data încetării raporturilor de serviciu dintre părți.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal sub nr- din data de 25.09.2008 reclamanții, G, G, și - în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Teritorial d e Muncă C, Inspecția și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse au solicitat obligarea pârâților la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază de la data dobândirii calității de funcționari publici și până în prezent, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor cuvenite acestor drepturi salariale în carnetele de muncă și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sent.civ.nr.34/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal s-a respins ca nefondată acțiunea astfel promovată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut faptul că reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Inspectoratului Teritorial d e Muncă
Potrivit art. 29 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, devenit art. 31 după republicare "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului".
Potrivit art. 31 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 "salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționari publici".
În perioada 2004-2006 prevederile privitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin OUG nr. 92/2004 și prin OG nr. 2/2006.
Art. XIII prevede că art. 29 din Legea nr. 188/1999 intră în vigoare la data de 01.01.2007, iar art. 3 din OG nr. 6/2006 stipulează "gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii".
Pentru a fi posibilă cuantificarea suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea art. 29 alin 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, atribuție ce revine legiuitorului.
În condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupun, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Susțin recurenții reclamanți că prin OUG 92/2004 acordarea sporurilor privind suplimentul postului si a suplimentului corespunzător treptei de salarizare a fost suspendată pentru perioada 2004-2006. Prin OG 6/2007 nu s-a prevăzut expres acordarea acestor sporuri însă la art.41 s-a stipulat că funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției în care își desfășoară activitatea.
Suspendarea exercițiului dreptului la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare nu echivalează cu înlăturarea lui cât timp prin nicio dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege care acest drept.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate din prisma criticilor formulate Curtea apreciază neîntemeiat recursul pentru următoarele considerente:
Din petitul acțiunii se constată că temeiul acordării suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare a fost indicat de către reclamanți ca fiind art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, conform cărora "pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
În perioada 2004-2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin nr.OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin nr.OG 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
De asemenea, Curtea reține că în numerotarea anterioară republicării din anul 2007, art. 31 din Legea nr. 188/1999 era numerotat ca art. 29.
În aplicarea dispozițiilor actualului art. 31 (fost art. 29 din Legea nr.188/1999) - text introdus prin Legea nr. 161/2003 - Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici, proiect care instituia, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr.188/1999, mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici, compus din cinci componente: salariul de bază, suplimentul postului, sporul de vechime, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, alte prime și sporuri.
Însă acest proiect de act normativ nu a fost promovat până în prezent, astfel că nu există baza legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare.
Astfel, Curtea apreciază că obligarea pârâtei la plata sporurilor respective în procent de 25% este lipsită de temei legal, neexistând nici o reglementare în baza căreia să se poată identifica acest cuantum.
In acest sens s-a pronunțat si Înalta Curte de Casație si Justiție in recurs in interesul legii, prin decizia XX din 21.09.2009, instanța suprema apreciind ca in lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătoreasca drepturile salariale constând in suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art. 29 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr. 188/1999.
Prin deciziile nr. 818/2008, nr. 819/2008 și nr. 820/2008, (toate fiind publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008), Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, "sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
In condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului - acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut expressis verbis că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
Chiar dacă nu se poate lua în considerare suspendarea legală a aplicării textului art. 31 din Legea nr. 188/1999, Curtea a apreciat că nu se poate face în cauză o analogie cu situația litigiilor având ca obiect plata primelor de concediu cuvenită funcționarilor publici, întrucât în cazul acordării primei de concediu, dispozițiile Legii nr. 188/1999 erau lipsite de orice echivoc, sub aspectul cuantumului primei respective, dispozițiile art. 34 alin. (2) - devenit ulterior art. 35 alin. (2) - din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, prevăzând că "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Or, în cazul suplimentului postului și al suplimentului corespunzător treptei de salarizare nu există nicio dispoziție legală care să permită instanțelor să stabilească un cuantum al acestor sporuri, în condițiile în care instanțele nu au competența de a stabili ele însele acest cuantum, conform deciziilor Curții Constituționale sus arătate.
În raport cu decizia XX/21.09.2009 pronunțata de Înalta Curte de Casație si Justiție in recurs in interesul legii si de dispozițiile deciziilor Curții Constituționale menționate mai sus, Curtea apreciază că instanțele judecătorești nu au posibilitatea de a acorda un spor salarial al cărui cuantum nu a fost determinat de autoritățile competente.
Pe cale de consecință,față de considerentele expuse,Curtea va respinge recursul ca nefondat menținând ca temeinică și legală hotărârea Tribunalului Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul contencios administrativ formulat de recurenții reclamanți, C, și, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat în C,-, -8,.A,.4, județul C, împotriva sentinței civile nr.252 din 17.0.3.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât INSPECTORATUL PENTRU CALITATEA SEMINȚELOR ȘI MATERIALULUI SĂDITOR, cu sediul în C,- bis, județul C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999), ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 07 decembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud. fond:
Tehnored.jud.-
2 ex./11.01.2010
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad
