Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 605/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 16.04.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.605
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 22.05.2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Cristian Alexandru Dacu
JUDECĂTOR:- -
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C-S și INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ C-S, împotriva sentinței civile nr.145/21.09.2007, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului C-S, în contradictoriu cu reclamantul - intimat SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " B și cu pârâții - intimați MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâtul - recurent C-S, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 15.05.2008, întâmpinare din partea reclamantului - intimat.
Reprezentantul pârâtului - recurent C-S depune la dosar delegație.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul pârâtului - recurent C-S solicită admiterea recursurilor și modificarea hotărârii, în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.145 din 21 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de către Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO ".
A obligat pe pârâții Inspectoratul Județean de Poliție al Județului C-S și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră C-S, la calcularea și plata primelor de concediu ce se cuvin pe perioada 2002 - 2003, actualizate cu rata inflației, față de membrii sindicatului din structurile respective.
A respins acțiunea față de pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul C-S sub nr-, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO " Bac hemat în judecată pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul Poliției Județului C-S, Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră C-S și Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata primelor de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu ce se cuvin pe anii 2002 și 2003, tuturor membrilor Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO " ce aveau calitatea de polițiști - funcționari publici în cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:
În fapt, conform art.37 pct.2 din nr.OG38 din 30 ianuarie 2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată prin Legea nr.353/2003 publicată în Monitorul Oficial nr.65/02.02.2003, începând cu anul 2004, polițiștii trebuiau să beneficieze de prima de vacanță. Acest drept nu le-a fost acordat întrucât, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, 2005 și 2006, respectiv Legea nr.507/2003, Legea nr.511/2004 și Legea nr.379/2005, a fost suspendată aplicarea art.37 pct.2 din nr.OG38/2003 până la 31.12.2004, iar apoi, acest termen a fost prelungit până la 31.12.2005 prin Legea nr.511/2004 și până la 31.12.2006 prin Legea nr.379/2005.
Întrucât drepturile bănești ce fac obiectul prezentei cauze sunt determinabile, reprezentând o sumă raportată la salariul fiecărui polițist, s-a apreciat că nu se impune depunerea de către părți a unui tabel cu sumele pe care le au de recuperat reclamanții, fiind suficient să se constate dreptul acestora la prime de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu în 2002 și 2003, iar prin structurile sale de poliție urmând a calcula și achita sumele cuvenite.
Prin întâmpinarea nr.-/03.06.2007, pârâtul 1, Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat respingerea acțiunii cu principala motivare că prevederile nr.OG38/2003 au intrat în vigoare abia în data de 01.01.2004.
Prin întâmpinarea nr.7904/20.08.2007, pârâtul 2, Inspectoratul de Poliție al Județului C-S a solicitat respingerea acțiunii cu aceeași motivare, la care adaugă că nu există credite bugetare pentru aceste plăți.
Prin întâmpinarea nr.5025/22.08.2007, pârâtul 4, Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat legal în teritoriu de către Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece ambele ministere pârâte sunt ordonatori principali de credite pentru propriu personal. S-a solicitat scoaterea din cauză.
Prin întâmpinarea din data de 27.08.2007, pârâtul 3, Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră C-S a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă deoarece dreptul solicitat prin acțiune s-a născut în anul 2004.
Prin încheierea de ședință din data de 27.08.2007 s-a dispus transpunerea cauzei în complet de contencios administrativ.
Din examinarea legislației aplicabile, instanța a constatat următoarele:
Conform art.60 din nr.OG38/2003, toți polițiști urmau să beneficieze de prima de concediu.
Pentru anul 2004 prima de concediu a fost suspendată în baza art.9 alin.7 din Legea nr.507/2003 privind legea bugetului de stat pe anul 2004, iar în anul 2005, prima de concediu a fost suspendată în temeiul art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004, privind legea bugetului de stat pe anul 2005.
Legile anuale ale bugetului de stat sunt legi temporare și au aplicabilitate numai în anul următor emiterii, nu se aplică în viitor și nici nu retroactivează.
Pentru interpretarea unitară a legii și înlăturarea discriminării, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României a declarat recurs în interesul legii care a fost judecat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, cauza fiind soluționată prin admiterea acțiunii, conform deciziei nr. XII din 05.02.2007, din dispozitivul hotărârii instanței supreme rezultând că: "în aplicarea dispozițiilor art.37 alin.2, teza I, din nr.OG38/2003, aprobată prin Legea nr.353/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, prima de concediu, respectiv o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizația de concediu, se cuvine pentru perioada anilor 2004 - 2006, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată.
Este indubitabil faptul că efectele deciziei mai sus menționate prevalează asupra oricăror altor hotărâri anterioare și se aplică cu precădere, executarea acesteia fiind obligatorie.
Față de aceste considerente, acțiunea reclamanților a fost admisă în parte, față de pârâții II și III.
Au fost obligați pârâții la calcularea și plata primelor de concediu pe anii 2002 - 2003, actualizate cu indicele de inflație, pentru toți membrii care fac parte din structura județului C-S, în funcție de perioada în care a lucrat fiecare.
Referitor la faptul că este posibil ca unele persoane să fi beneficiat deja de aceste drepturi salariale neacordate la data scadenței, sau au alte cauze pe rol sau cu referire la alte perioade, părțile au declarat că această posibilitate este exclusă deoarece la nivelul ministerului d e resort există o situație exactă și reală pentru fiecare polițist, cu sumele cerute, datorate sau chiar deja plătite.
Referitor la pârâtul I, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, instanța a constatat că este vorba de o instituție publică centrală a statului din cadrul puterii executive iar în privința drepturilor salariale neacordate răspunde direct numai față de proprii salariați, nu și față de cei din teritoriu.
Pârâtul IV, Ministerul Finanțelor Publice, în prezent Ministerul Economiei și Finanțelor, este tot o instituție publică centrală a statului și își intră în rol și atribuții atunci când împotriva altei instituții publice s-a obținut un titlu executoriu definitiv și se cunosc beneficiarii și sumele datorate fiecăruia.
Între acest pârât și reclamant nu există nici un raport juridic. Are raporturi juridice de natură fiscală bugetară însă numai cu pârâții II și III.
Față de aceste considerente, acțiunea față de acești pârâți a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului C-S și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră C-S și au solicitat modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursurilor se arată că în mod greșit prima instanță a admis acțiunea reclamantului, având în vedere că, potrivit prevederilor art.57 din nr.OG38/2003, privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, acordarea drepturilor bănești, se face numai în limita fondurilor bugetare aprobate anual, iar Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XII din 5 februarie 2007, se referă la primele de concediu suspendate pe perioada 2004 - 2006 și nu la perioada 2002 - 2003.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 15 mai 2008, intimatul a solicitat respingerea recursurilor ca neîntemeiate și menținerea sentinței tribunalului ca temeinică și legală (fila 8 dosar).
Recursurile sunt nefondate.
Din examinarea hotărârii instanței de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt, pe baza actelor și probelor de la dosar și în mod legal a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâții la plata primelor de concediu pe perioada 2002 - 2003.
Prima instanță a avut în vedere la pronunțarea sentinței dispozițiile prevăzute de art.60 din nr.OG38/2003, conform cărora, toți polițiști urmau să beneficieze de prima de concediu, iar, faptul că prin legile anuale de adoptare a bugetului de stat s-a suspendat acordarea acestor prime, nu înseamnă că reclamantul a pierdut dreptul legal acordat prin legi, astfel că la expirarea termenului de suspendare, dreptul la primele de concediu, devine actual și trebuie respectat.
Rezultă din cele de mai sus, că motivele de recurs invocate de pârâți sunt neîntemeiate, astfel că în temeiul prevederilor art.312 pct.1 din Codul d e procedură civilă, instanța va respinge recursurile ca nefondate și va menține sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului C-S și C-S, împotriva sentinței civile nr.145 din 21 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
RED:/26.06.08/TEHNORED:/27.06.08/2.ex./SM/
Primă instanță:Tribunalul C-S/Judecător -
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Cristian Alexandru Dacu
