Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 607/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 607
Ședinta publica din data de 07 martie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 3: Rodica
GREFIER:
S-au luat în examinarea recursurile formulate de pârâtele AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI S, AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI împotriva sentinței civile nr. 2059 pronunțată în data de 15 octombrie 2007 de către Tribunalul Sălaj în contradictoriu cu intimații, -, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici(Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile promovate sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.2059 din 15.10.2007 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Sălaja respins excepțiile invocate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului B și a admis acțiunea formulată de reclamanții, Pârâtele Agenția Pentru Protecția Mediului S, Agenția Națională Pentru Protecția Mediului fiind obligate să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând prima de vacanță aferentă anilor 2001- 2002 conform situațiilor depuse la dosar și care s-a stabilit că fac parte integrantă din hotărâre, sumele urmând a fi actualizate în raport cu rata inflației de la data efectuării plății.
În motivarea sentinței s-a reținut că excepția lipsei plângerii prealabile este nefondată în raport cu interpretarea prevederilor art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
A fost respinsă și excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, motivându-se că aceasta are calitate de ordonator de credite și că plata drepturilor salariale poate fi făcută numai în limita creditelor aprobate.
A fost respinsă și excepția privind prescripția dreptului la acțiune, motivându-se că termenul de prescripție a fost suspendat ca urmare a suspendării succesive prin legi bugetare anuale a dreptului reprezentând primă de vacanță, astfel că termenul a început să curgă la 31.12.2005.
Cu privire la fondul cauzei s-a reținut că exercițiul dreptului stabilit nu poate fi suspendat sau restrâns, în considerarea dispozițiilor art.53 din Constituția României și a dispozițiilor art.38 din Legea nr.24/2003. În justificarea soluției de admitere a acțiunii a fost invocată și statuarea de principiu făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.XXIII/2005.
Împotriva acestei hotărâri, au formulat recurs pârâtele Agenția Pentru Protecția Mediului S și Agenția Națională Pentru Protecția Mediului.
Recurenta Agenția Pentru Protecția Mediului a solicitat instanței admiterea recursului, casarea hotărârii și urmarea rejudecării acțiunii să se dispună respingerea acțiunii.
În motivarea recursului a arătat că dreptul la acțiune s-a născut în baza art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999, dispoziții care au devenit neaplicabile ca urmare a suspendării succesive din legile bugetare anuale, astfel că pentru perioada solicitată de reclamanți nu poate fi acordat dreptul reprezentând prima de vacanță. Se motivează că dreptul solicitat de reclamanți este unul asimilat drepturilor salariale. Nefiind un drept constituțional fundamental poate fi acordat, modificat suspendat pe o perioadă dată sau se poate dispune încetarea acordării lui.
Se mai arată că plata sumelor alocate prin buget se poate face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin recursul formulat a solicitat casarea hotărârii, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
S-a susținut că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii întrucât dreptul la prima de vacanță a fost suspendat prin acte normative succesive începând cu 2001 și până în prezent, iar o dispoziție legală suspendată nu face parte din ordine de drept. Făcând trimitere și invocând concluziile deciziei nr.XXIII/2005 a Înalta Curte de Casație și Justiție recurenta arată că prima de concediu nu constituie un drept constituțional fundamental astfel că suspendarea exercitării dreptului nu este una ilegală.
Recurenta face trimitere și la dispozițiile art.283 alin.1 lit.c din Legea nr.53/2003 precum și la dispozițiile art.166 alin.1 din același act normativ, invocând prescripția dreptului la acțiune, apreciind că termenul de prescripție s-a împlinit la 31 decembrie 2004, pentru drepturile aferente anului 2001 și la 31 decembrie 2005 pentru drepturile aferente anului 2002.
Intimații prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului.
Cu privire la recursul declarat de Agenția pentru Protecția Mediului S, Curtea apreciază că acesta este nefondat.
În acest sens se reține că excepția privind prescripția dreptului la acțiune pentru drepturile aferente anului 2001 și 2002 este nefondată.
Pentru aceasta Curtea are în vedere faptul că dreptul la prima de concediu reglementat prin Legea nr.188/1999 a fost suspendat succesiv prin legile bugetare anuale ceea ce înseamnă că exercițiul dreptului la acțiune s-a născut în momentul în care aceste suspendări au încetat.
În ceea ce privește angajarea cheltuielilor bugetare numai în limita creditelor bugetare acordate, Curtea reține că invocarea unui astfel de motiv nu duce la modificarea hotărârii instanței de fond întrucât s-au avut în vedere dispozițiile legale privind formarea, administrarea, angajarea și întrebuințarea fondurilor publice iar în aplicarea acestor dispoziții pârâtele au obligația de a face demersurile necesare pentru a asigura sumele reprezentând primele de concediu pentru perioada solicitată.
De altfel prin OUG nr.146/2007 s- recunoscut acordarea retroactivă a primelor de concediu pentru perioada 2001-2006 și s-a stabilit modalitatea în care ordonatorii de credite vor asigura finanțarea acestor drepturi. În considerarea conținutului acestui act normativ, precum și în raport de considerentele avute în vedere de instanță cu privire la prescripția dreptului la acțiune, Curtea apreciază că trimiterile făcute de recurentă la Constituția României cu scopul de a evidenția posibilitatea suspendării exercițiului unui drept care nu are caracter constituțional sunt nefondate.
Prin urmare recursul formulat de această autoritate este nefondat urmând a fi respins în baza art.20 din Legea nr.554/2005 raportat la art.312 alin.1 pr.civ.
În ceea ce privește recursul declarat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Curtea apreciază ca fiind valabile considerentele reținute cu privire la recursul declarat de Agenția pentru Protecția Mediului S referitoare la prescripția dreptului la acțiune. Referitor la aceeași problemă a prescripției dreptului la acțiune, Curtea apreciază ca fiind semnificative dispozițiile art.2 alin.1 din OUG nr.146/2007 prin care personalului din sectorul bugetar, căruia nu i s-au acordat primele de vacanță pe perioada 2001 - 2006 până la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, i se recunoaște dreptul de a primi aceste sume în 2008.
Drept consecință, Curtea va respinge ca nefondat și acest recurs în baza art.20 din Legea nr.554/2005 raportat la art.312 alin.1 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Agenția pentru Protecția Mediului S și Agenția Națională pentru Protecția Mediului împotriva sentinței civile nr.2059 din data de 15 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 07 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
2 ex./02.04.2008
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus, Rodica
