Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 614/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 614/ Dosar nr-
Ședința publică de la 30 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - - - - președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 3: Silviu
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C în numele chematului în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr.293/23.03.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 16 2008, când părțile au fost lipsă, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 23 2008, respectiv pentru astăzi 30 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin Sentința civilă nr.293/25.03.2008 a Tribunalului Covasnas -au dispus următoarele:
S-a respins excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată în cauză de Ministerul Internelor și Reformei Administrative
S-a admis în parte excepția prescrierii dreptului la acțiune, invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Internelor și Reformei Administrative privind sporul de risc, pentru perioada 01.02.2004 - 31.10.2004 și în consecință:
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al Județului C și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului sporul de fidelitate de 8%, prevăzut de OG nr.38/2003 și Ordinul nr.132/09.02.2004 pentru perioada 01.01.2005 - 31.12.2005, actualizat în raport de rata inflației și cu aplicarea dobânzii legale de la scadența drepturilor și până la plata efectivă
S-a respins cererea reclamantului împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al Județului C și Ministerul Economiei și Finanțelor privind plata sporului de risc ca fiind prescrisă - pentru perioada menționată - cât și în fond pentru restul perioadei solicitate.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a da această hotărâre, Tribunalul Covasnaa reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive cât și cea privind excepția prematurității introducerii acțiunii, invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor au fost respinse prin Încheierea din 22.01.2008.
În ce privește excepția prescrierii dreptului la acțiune, invocată de pârâții Ministerul Internelor și Administrației și Ministerul Economiei și Finanțelor se constată următoarele:
Potrivit art.1 alin.1 și art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958, "dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție în termen de 3 ani".
Ca urmare pe perioada anterioară cu trei ani momentului introducerii acțiunii, respectiv 01.02.2004 - 31.10.2004, dreptul la acțiune privind sporul de risc este prescris motiv pentru care se va admite în consecință excepția.
Deși acțiunea reclamantului a fost înregistrată la data de 15.11.2007, la stabilirea perioadei pentru care s-a reținut intervenția prescripției s-a avut în vedere data la care reclamantul primește drepturile salariale conform adresei depuse de IPJ C.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, s-a reținut că reclamantul este angajat în cadrul IPJ C și chiar dacă inspectoratul are personalitate juridică, acesta funcționează în structura și subordinea Ministerului Internelor și Reformei -Administrative care este ordonatorul principal de credite. Ca urmare pârâtul are calitate procesuală pasivă urmând ca excepția să fie respinsă.
Referitor la fond.
În ce privește sporul de fidelitate, prin art.6 din OG nr.38/2003 se prevede că "pentru activitatea desfășurată polițișilor, funcționarilor publici li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne".
Prin Ordinului MAI nr.132/09.02.2004, pct.5.1. s-a stabilit că polițistul beneficiază de un spor de fidelitate - calculat la salariul de bază, pentru o vechime în muncă de peste 2 ani și până la 5 ani - de 8%.
Conform art.2 din OUG nr.118/2004, în anul 2005, acordarea sporului de fidelitate, prevăzut de art.6 din OG nr.38/2003, a fost suspendat.
Art.64 alin.1 din Legea nr.24/2000 prevede că în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau superior.
2 al aceluiași articol prevede că "la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare"
Suspendarea acordării sporului, în speță, nu echivalează cu înlăturarea acestui drept. Faptul că un drept a fost suspendat pe o anumită perioadă nu înseamnă pierderea acelui drept.
Altfel spus, suspendarea nu echivalează cu abrogarea dreptului deoarece suspendarea exercițiului dreptului nu poate suprima un drept recunoscut de lege întrucât ar contraveni dispozițiilor constituționale
Pentru aceste considerente, cererea reclamantului, astfel cum a fost precizată a fost admisă și au fost obligați pârâții la acordarea pe perioada 01.01.2005 - 31.12.2005 a sporului de 8% cu dobânzile legale aferente.
În ce privește sporul de risc, instanța a reținut că, în speță, cererea reclamantului este neîntemeiată pentru următoarele:
Potrivit art.21 din OG nr.38/2003, pentru situațiile enumerate în articol, polițiștii au dreptul la un spor pentru misiunile cu grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit de până la 30% din salariul de bază.
Acest spor nu se cuvine de drept polițistului ci se acordă doar în cazul în care îndeplinește misiuni ori se află în una din situațiile enumerate de textul legal.
Conform alin.2 al aceluiași articol, "unitățile, categoriile de personal și cuantumul sporului se stabilesc prin ordin al ministrului de interne"
Pe de altă parte, sporul acordat nu este în procent fix de 30%, legea stabilind un plafon maxim, ceea ce înseamnă că procentul acordat nu poate depăși această limită
Prin Ordinul nr.132/09.02.2004 al Ministerului Administrației și Internelor s-au stabilit la pct.1 Anexa nr.1D, categoriile de polițiști care beneficiază de sporul pentru condiții de pericol deosebit de până la 30%
În Nota nr.1 la anexa respectivă, s-a precizat plafonul maxim pentru ofițeri ca fiind de 20%.
De vreme ce competența de a stabili cuantumul sporului revine ministrului de interne, între 1și 30%, ministrul poate stabili orice procent.
Pe de altă parte, competența de stabilire a procentului implică în mod automat și posibilitatea de modificare a lui.
În speță nu se poate conchide că prin neaplicarea procentului maxim de 30% drepturile reclamantului ar fi fost afectate.
Împrejurarea că la alte categorii de personal sporul a rămas la maximum de 30% nu are relevanță
În speță nu există nici o dovadă că reclamantul ar executa același gen de misiuni ori s-ar supune acelorași situații de risc ca și celelalte categorii de personal la care a făcut referire, situație care nu ar justifica obiectiv diferența de tratament, respectiv aplicarea unor procente diferite pentru sporul respectiv.
Ca urmare nu se poate reține existența vreunei limitări a drepturilor reclamantului ori a vreunui abuz.
Pentru aceste motive, cererea reclamantului privind acordarea sporului de risc a fost respinsă.
În ce privește cererea de chemare în garanție aceasta a fost respinsă.
Obligația de plată a drepturilor salariale ale reclamantului revine IPJ ca unitate angajatoare și Ministerului Internelor și Reformei Administrative ca ordonator principal de credite.
Pe de altă parte, ministerul ca ordonator principal de credite îi revine sarcina de a elabora proiectul de buget al instituției ori de a iniția rectificarea acestuia
În speță nu sunt aplicabile prevederile art.60 Cod procedură civilă întrucât între cele două ministere nu există relații contractuale și nici nu sunt incidentele elemente ale răspunderii civile delictuale care să antreneze obligația de plată directă a drepturilor izvorâte din raporturi de muncă ale salariaților aflați în structura unui minister de către Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. În esență, pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu contestă pe fond dreptul reclamantului de a primi sporul de fidelitate așa cum i-a fost acordat de prima instanță, ci a contestat numai acordarea dobânzii legale, motivând că recurentul pârât MIRA nu avea dreptul de a angaja cheltuieli decât în limita creditelor bugetare, astfel încât dobânda legală nu putea să curgă câtă vreme acest pârât nu avea înscrisă în buget cheltuiala referitoare la plata sporului de fidelitate pentru polițiști.
Pârâtul recurent Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP Cas olicitat admiterea recursului, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și respingerea acțiunii față de MEF, respectiv respingerea pe fond a acțiunii reclamatului. În susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive, recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor a arătat că ministrul economiei și finanțelor este ordonator principal de credite așa cum este și ministrul internelor și reformei administrative, iar potrivit art.art.20 din Legea nr.500/2002 coroborat cu art.3 lit.c pct.11 din OUG nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerul Internelor și Reformei Administrative acest din urmă minister elaborează proiectul propriu de buget, organizează și controlează întreaga activitate economico-financiară a ordonatorilor de credite din subordinea sa. Între Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există obligații privind salarizarea angajaților celuilalt minister, astfel încât MEF nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților MIRA.
Pe fondul cauzei, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a arătat că potrivit art.47 alin.4 din Legea finanțelor publice nr.500/2002, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator de credite. Creditele bugetare aprobate pentru la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol. Mai mult, același text de lege prevede că angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea persoanelor vinovate, în condițiile legii.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art.304 ind.1 Cod procedură civilă, precum și prin prisma motivelor de recurs, instanța de recurs constată că recursul pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu este fondat și urmează a fi respins, în timp ce recursul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor este fondat și urmează a fi admis, iar sentința dată de prima instanță urmează a fi modificată în parte în sensul respingerii acțiunii reclamantului în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că dreptul polițiștilor la sporul de fidelitate exista la momentul introducerii acțiunii reclamanților, fiind un drept actual, deoarece OUG nr.118/2004 a suspendat numai executarea dreptului la sporul de fidelitate, fără să înlăture existența acestuia.
De asemenea, tribunalul a soluționat corect fondul cauzei, reținând legal și temeinic faptul că potrivit art.6 din OG nr.38/2003 polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. Aplicarea dispozițiilor legale ce au introdus sporul de fidelitate a fost suspendată temporar, numai pentru anul 2005, prin OUG nr.118/2004. Așa cum corect a reținut instanța de fond, suspendarea exercițiului dreptului nu poate conduce la suprimarea dreptului însuși, deoarece ar însemna că voința reală a legiuitorului ar fi extinsă și asupra unei situații pe care acesta nu a avut-o în vedere, încălcând principiul legalității. Pe de altă parte, exercițiul unor drepturi consacrate prin acte normative de aplicare generală se poate restrânge numai în limitele și cu respectarea condițiilor prevăzute în art.53 din Constituția României, constituantul stabilind că restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică și dacă este proporțională cu situația care a determinat- OUG nr.118/2004, nefiind în prezent în vigoare și prin natura sa de ordonanță cu aplicare temporară, poate fi criticat pentru neconstituționalitate de către instanțele de judecată, fără a mai fi necesar filtrul controlului posterior de constituționalitate pe care îl exercită Curtea Constituțională potrivit art. 146 lit.d din Constituția României. De asemenea, instanța de recurs constată că în mod întemeiat instanța de fond a reținut incidența în cauză și a dispozițiilor art.38 din Codul muncii, potrivit cărora drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, acestea fiind protejate de subiectivism, abuz sau arbitrariu. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Beian contra României în sensul că dacă anumitor categorii de persoane le-au fost recunoscute anumite drepturi patrimoniale, cu trimitere la drepturi de natura salarială, atunci nerecunoașterea pentru categorii similare de reclamanți a acelorași drepturi ar reprezenta o discriminare. În privința sporului de fidelitate s-a conturat practica judecătorească în sensul acordării acestui spor pentru polițiști, în condițiile suspendării sale pentru anul 2005 prin OUG nr.118/2004.
În privința dispoziției instanței de fond de obligare a pârâților MIRA și IPJ C la plata către reclamant a sumelor actualizate cu dobânda legală și rata inflației aferentă la scadență, Curtea reține următoarele: actualizarea cu dobânda legală a sumelor datorate reprezintă un mijloc de reparare a prejudiciului efectiv suferit, iar indexarea cu indicele de inflație contribuie la păstrarea valorii reale a obligației bănești, actualizarea acesteia la momentul plății efective, potrivit dispozițiilor art.1082 și art.1084 Cod civil.
Ca atare, recursul declarat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative urmează a fi respins, iar sentința atacată va fi menținută în privința dispozițiilor ce se referă la acest pârât și la pârâtul IPJ
În privința dispoziției primei instanțe de a obliga pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor de a aloca și achita reclamantului sporul de fidelitate pentru anul 2005, Curtea constată că aceasta este nelegală și netemeinică, deoarece pârâtul a fost inclus de către instanța de fond în categoria angajatorilor care achită reclamantului drepturile salariale, alături de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și IPJ În realitate, angajatorii care puteau fi obligați să aloce și să achite polițistului reclamant aceste drepturi salariale sunt, așa cum în parte a reținut corect Tribunalul Covasna, pârâții MIRA și IPJ C, câtă vreme MIRA este ordonatorul de credite ce salarizează angajații din unitățile sale subordonate, iar IPJ C salarizează în concret polițiștii ce funcționează în structura sa. De altfel, potrivit OUG nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea MIRA, acest minister este cel care își elaborează propriul buget de venituri și cheltuieli și controlează întreaga activitate economico-financiară a ordonatorilor de credite secundari și terțiari din subordinea sa. Pe de altă parte, Legea nr.500/2002 a finanțelor publice stabilește că rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este acela de a răspunde de elaborarea proiectului de buget de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite și pe baza proiectelor bugetelor locale, iar MIRA este ordonator principal de credite și poate dispune achitarea sumelor de bani cuvenite reclamanților cu titlul de spor de fidelitate.
În practica judecătorească recentă s-a statuat că MEF poate fi chemat în garanție pentru a fi obligat să includă în bugetul de stat sumele de bani necesare achitării drepturilor salariale restante ale unor angajați din sectorul bugetar care sunt încadrați în aparatul central sau local al altor ministere, dar pârâtul care este în principal obligat să achite respectivele drepturi salariale recunoscute de instanțele de judecată este angajatorul însuși (MIRA și IPJ C în speță), raportul de muncă existând în acesta din urmă și angajații reclamanți.
Ca atare, în baza art.312 Cod procedură civilă, instanța de recurs urmează a admite recursul pârâtului MEF, va modifica în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantului G în contradictoriu cu pârâtul MEF prin DGFP C, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva Sentinței civile nr.293/25.03.2008 a Tribunalul Covasna pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea reclamantului G - în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge recursul declarat de recurentul pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva Sentinței civile nr.293/25.03.2008 a Tribunalului Covasna.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 30.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red. 20.10.2008/dact.VP 22.10.2008/2 ex.
Judecători fond;
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu
