Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 628/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 628/
Ședința publică de la 11 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatorii, I, împotriva deciziei nr. 85/27.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28 mai 2009, fiind consemnate în încheierea din aceeași zi, când Curtea având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 4 iunie 23009, respectiv 11 iunie 2009.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, concluziile orale ale părților, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Brăila, reclamanții, I au solicitat obligarea DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru fiecare, actualizate cu indicele de inflație, și în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu, precum și anularea răspunsului nr. 2215/28.08.2008 prin care se refuză acordarea acestor drepturi.
Tribunalul Brăila prin sentința nr. 326//31.10.2008 a admis în parte acțiunea numai în ceea ce privește acordarea suplimentului postului și a treptei de salarizare pentru perioada 01.01.2004 - 31.10.2008, fiind respinse celelalte solicitări de acordare a acestor drepturi până la intervenirea unor modificări legislative sau încetarea raporturilor de serviciu.
Instanța a luat act de renunțarea reclamanților la cererea de anulare a răspunsurilor pârâtei, înregistrate sub nr. 24154/22.09.2008 și nr. 23220/05.09.2008.
Au fost admise totodată și cererile de intervenție în nume propriu formulate de și.
În motivarea sentinței, instanța de fond a reținut că reclamanții și cele două interveniente dețin în prezent sau au deținut calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției de Muncă și Protecție Socială B, având dreptul la un salariu compus potrivit art. 31 alineat 1(art.29 alineat 1, anterior republicării) din Legea nr.188/1999 republicată, din salariu de bază, sporul pentru vechime în muncă, inclusiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În perioada 01.01.2004 - 31.12.2006 dispozițiile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare(art.31 alineat 1 literele c și d) au fost suspendate prin art.44 din G nr. 92/2004, aprobată prin legea nr.76/2005 și ale art. art.48 din G nr. 2/2006, aprobată prin legea nr.417/2006.
Suspendarea vizează însă numai exercițiul dreptului, neafectând existența acestuia, astfel încât la data de 01.01.2007 prevederile art. 31 alineat 1 din Legea nr.188/1999 republicată au reintrat în vigoare, producându-și efectele atât pentru viitor cât și pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2006, atât timp cât textul de lege nu a fost abrogat ori declarat neconstituțional.
Instanța reține incidența în cauză și a dispozițiilor art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cu care "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale.
Instanța a avut în vedere la cuantificare drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare un procent de 25% din salariul de bază pentru fiecare, prin raportare la celelalte sporuri prevăzute de Legea privind statutul funcționarilor publici nr.188/1999 republicată.
Tribunalul a respins capătul de cerere privind acordarea acestor drepturi cu începere de la data pronunțării hotărârii și în continuare, până la apariția modificărilor legislative și /sau încetarea raporturilor de serviciu, întrucât sumele solicitate nu au caracter cert, lichid și exigibil, existența creanței depinzând de elemente viitoare.
Instanța a luat act de renunțarea reclamantelor și a intervenientelor la judecarea capătului de cerere privind anularea răspunsurilor nr.22615/28.08.2008, nr.24154/22.09.2008 ȘI nr.23220/05.09.2008 emise de B referitoare la neacordarea drepturilor salariale solicitate.
Împotriva sentinței instanței de fond a formulat recurs Direcția de Muncă și Socială B (fosta Direcție de Muncă și Protecție Socială) criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, întrucât cu ocazia primei judecăți a fost făcută o incorectă evaluare a situației de fapt, hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a legii, nulitate prevăzută de art. 304 pct. 4, 7 și 9.proc.civ.
Se susține că pentru perioada 2004 - 2006 recurenta nu a acordat suplimentele de post și treaptă de salarizare, funcționarilor săi, întrucât prevederile legale referitoare la acestea au fost suspendate prin OUG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006.
Ulterior pentru perioada 2007 - 2008, nu au fost prevăzute în buget sume cu această destinație.
Curtea a apreciat că recursul este fondat.
Actele normative la care se referă reclamanții intervenienți nu prevăd și baza legală pentru calcularea și acordarea suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare.
Pentru a fi posibilă cuantificarea acestor suplimente de salarizare ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea Legii nr.188/1999, atribuție ce revine însă legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din legea menționată.
Sub acest aspect practica Înaltei Curți de Casație și Justiție este în sensul inadmisibilității în condițiile art.1 din Legea nr.554/2004 cererea de chemare în judecată, prin care se solicită obligarea Guvernului să emită un act normativ cu conținut special.
Modalitatea de calculare nefiind reglementată, acordarea acestor drepturi presupune pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume imposibil de calculat, iar din acest punct de vedere, eventuala cuantificare de către instanță în raport de diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008 în care s-a reținut că instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, astfel că nu au competența de a se substitui legiuitorului sau executivului în privința acordării unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este posibil de exercitare efectivă.
Pentru aceste motive, prin decizia nr.85/2009 a Curții de Apel G s-a admis recursul declarat de pârâtă si s-a modificat sentința atacată în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Impotriva acestei decizii in termen legal au formulat contestație în anulare reclamanții în temeiul art.317(2) și 318(1) și urm.C.pr. civ.
In motivarea cererii s-a arătat că motivele reținute de instanța de recurs sunt în contradicție cu prevederile art.318 al.1 și urm.pr. civ. deoarece dezlegarea dată de instanță este rezultatul unei greșeli materiale, cu omisiunea cercetării motivelor de modificare a hotărârii nr.326/2008 a Tribunalului Brăila.
Instanța a reținut în considerente că actele normative arătate nu prevăd și baza legală pentru calcularea și acordarea suplimentului postului de 25% și suplimentului treptei de salarizare de 255 pentru a fi posibilă cuantificarea acestor suplimente de salarizare, fiind necesar un act cu caracter normativ.
Mai motivează instanța că pentru a fi posibilă cuantificarea acestor două suplimente de 255 fiecare, sunt necesare alte dispoziții legale care să prevadă aplicarea Legii nr.188/1999.
De asemenea instanța mai retine că modalitatea de calculare a celor două sporuri nu este reglementată printr-un act normativ și că acest motiv nu poate cuantifica sumele ce se cuvin reclamanțiilor și intervenienților și nu poate să anuleze ori să refuze aplicarea unui act cu putere de lege.
Instanța, respingând recursul, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Deși instanța a admis recursul intimatei nici unul dintre acestea nu a fost cercetat si analizat, iar motivele pentru care instanța a admis recursul sunt altele decât cele invocate de recurentă.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, raportat la prevederile legale indicate drept temei al cererii, Curtea constată ca acesta nu este fondat, pentru considerentele ce se vor arta.
Potrivit prevederilor art.317 pr. civ, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
1 ) când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii
2) când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publica privitoare la competență.
Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus arătate în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Curtea constată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, procedura fiind legal îndeplinită cu toate părțile, fiind respectate dispozițiile publice privitoare la competență.
Potrivit art.318 pr. civ. hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul uni greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Curtea constată că motivele invocate exced noțiunii de greșeală materială, astfel cum este aceasta reglementată în textul de lege citat, motivele invocate de contestatori reprezentând apărări care au fost avute în vedere și analizate și asupra cărora instanțele s-au pronunțat, nemaiputând fi reiterate prin prezenta cerere.
In ceea ce privește motivul privind omiterea din greșeală a cercetării vreunui motiv de modificare sau de casare, Curtea constată ca nu este fondat, deoarece instanța de recurs nu a respins recursul, astfel cum prevede expres art.318 pr.civ. ci s-a admis pentru considerentele expuse.
Pe de altă parte, acest motiv ar putea fi invocat în contextul reglementat, doar de recurentul căruia nu i-au fost analizate toate motivele invocate.
Față de cele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii, Curtea urmează să o respingă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii, I, împotriva deciziei nr. 85/27.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr-, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi,11 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./29.06.2009
Tehnored./2ex./30.06.2009
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile, Mariana Trofimescu