Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 663/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 663/
Ședința publică de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lorența Butnaru
JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR împotriva sentinței civile nr.621/CA din 3.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici" (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 13 octombrie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 20 octombrie 2009.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr 621/CA/03.06.2009, Tribunalul Brașov -Secția comercială și de contencios administrativ a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul de Poliție al Județului B și, în consecință, a obligat pârâții să plătească reclamantului drepturile financiare cuvenite cu titlu de normă de hrană 12 B, pentru perioada 04.03.2006 - 04.03.2009 la care se adaugă dobânda legală aferentă și actualizată cu rata inflației.
A respins acțiunea în contencios administrativ formulată reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General Al Poliției Române ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere că prin acțiunea introductivă, reclamantul a chemat in judecată pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al Județului B și Inspectoratul General al Poliției Române, solicitând obligarea pârâților la plata sumelor de bani reprezentând valoarea normei de hrană 12B pentru ultimii trei ani, începând cu data de 04.03.2006 și până la data de 04.03.2009 actualizate la data efectuării plății, prin aplicarea coeficientului de inflație și a dobânzii legale.
Din motivarea acestei acțiuni, instanța de fond a reținut următoarele:
- reclamantul arată că este funcționar public cu statut special, iar prin HG 65/2003, în art 1 s-a prevăzut că personalul aparținând structurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative beneficiază, pentru perioada in care se află in activitate de o alocație de hrană zilnică in limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, are constituie norme de hrană;
- în anexa care face parte integrantă din această hotărâre sunt prevăzute normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă alocația de hrană zilnică, arătându-se că norma 12 B ( supliment pentru eforturi deosebite sau situații speciale ) se acordă gratuit și "personalului căruia i se aplică Statutul Polițistului, care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura IGPR";
- în drept, reclamantul invocă dispozițiile art 1 din HG nr 65/2003, art 6 din ordinul MAI nr 440/2003 și art 28 alin 1 din Legea nr 360/2002.
Din întâmpinarea formulată de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B, s-a reținut poziția procesuală a acestuia de respingere a acțiunii, motivată de următoarele aspecte:
- actul normativ pe care se întemeiază acțiunea reclamantului îl constituie HG nr 65/23.01.2003 privind stabilirea drepturilor de hrana in timp de, ale personalului aparținând structurilor Ministerului d e Interne, căruia i se aplica Statutul polițistului;
- tocmai in cuprinsul acestui text de lege, legiuitorul a prevăzut in mod expres si indubitabil diferențieri strict delimitate in acordarea acestor drepturi de hrana;
- art l al textului de lege mai sus menționat prevede faptul că "personalul aparținând structurilor Ministerului d e Interne, căruia i se aplica Statutul polițistului, beneficiază pentru perioada in care se afla in activitate de o alocație de hrana zilnica, in limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constituie norme de hrana." Art.2 "normele de hrana zilnice, plafoanele calorice si categoriile de personal pentru care se acorda sunt prevăzute in anexa care face parte integrantă din hotărâre";
- din analiza acestor doua articole se poate observa faptul ca aceasta norma de hrană este stabilită in mod diferențiat pe categorii de personal și, mai mult decât atât, competența de a stabili structura normelor de hrană revine ministrului de interne care va emite un ordin in acest sens;
- în acest sens nu poate fi făcuta afirmația nici un moment ca ordinul ministrului de interne privind stabilirea normelor de hrana încalcă in vreun fel prevederile legale, iar în baza ordinului ministrului de interne s-a stabilit faptul ca pot beneficia de norma de hrana 12B polițiștii care fac parte din structurile Poliției de Ordine Publică, Poliției Rutiere, Poliției Transporturi, Combaterea Organizate, Supravegheri Operative și Investigații, Investigații Criminale, Criminalistic, Poliției de Intervenție Rapidă și, cu titlu de recomandare, mai pot beneficia de norma de hrana l2B lucrătorii din aresturi, dispecerate, dispecerat 112;
- în ceea ce privește reclamantul din prezenta cauză, acesta nu a fost privat de dreptul privind acordarea normei de hrana, ci a fost încadrat într-o alta norma de hrana întrucât nu face parte din structurile nominalizate pentru acordarea normei de hrana 12B;
- s-a considerat că diferențierea privind acordarea normei de hrană nu are un caracter discriminator, aceste diferențieri rezultând din specificul muncii desfășurate, având la baza un calcul al caloriilor, norma de hrana 12 B, fiind acordata în principal formațiunilor cu activitate în ture sau schimburi, care depun un efort fizic ridicat si prelungit si cu un consum caloric ridicat, care necesita condiții speciale de refacere in vederea obținerii unui randament ridicat in activitate;
- în drept au fost invocate dispozițiile OG nr 137/2000, HG nr 65/2003, nr 440/2003.
Poziția procesuală a Ministerului Internelor și Reformei Administrative exprimată prin întâmpinare și reținută de prima instanță a fost în sensul invocării excepția lipsei calității procesuale pasive față de dispozițiile art 24 din Ordinul 440/2003, potrivit cărora alocarea de drepturi de hrană se face nominal, prin ordin de zi pe unitate sau prin dispoziția zilnică a șefului unității, iar calculul și plata oricăror drepturi s-a făcut exclusiv de către inspectoratele județene ai căror șefi au calitatea de ordonator terțiar de credite.
Poziția exprimată relativ la fondul cauzei a fost în sensul respingerii acțiunii, față de împrejurarea că pot beneficia de norma de hrană 12B numai anumite categorii de polițiști, limitativ enumerate în anexa HG 65/2003.
S-a mai reținut de către prima instanță că pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române a invocat, prin întâmpinare, excepția lipsei calității procesuale pasive, față de faptul că reclamantul este angajatul Inspectoratului de Poliție al Județului B, iar potrivit art 12 alin. 2 din Legea nr 218/2002 conducătorul inspectoratelor județene de poliție este ordonator terțiar de credite.
Aceste excepții au fost soluționate de prima instanță la termenul de judecată din data de 13.05.2009 când s-a dispus respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive Ministerului Internelor și Reformei Administrative și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului General al Poliției Române.
S-a avut în vedere la soluționarea acestor excepții, pe de o parte faptul că Ministerul Administrației și Internelor este ordonator principal de credite precum și natura obiectului acțiunii, iar pe de altă parte, faptul că reclamantul are raporturi de serviciu cu IPJ B și nu cu IGPR.
Acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratului General al Poliției Române a fost respinsă, în consecință, ca formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, prima instanță a stabilit următoarele:
- norma de hrană 12B este prevăzută atât de HG 65/2003 cât și de Ordinul MAI 440/2003, acte care prevăd strict și limitativ categoriile care beneficiază de norma de hrană 12B, respectiv Poliția de Ordine Publică, Poliția Rutieră, Poliția Transporturi, Combaterea Organizate, Supravegheri Operative și Investigații, Investigații Criminale, Criminalistic, Poliția de Intervenție Rapidă; cu titlu de recomandare mai pot beneficia de norma de hrana l2B lucrătorii din aresturi, dispecerate, dispecerat 112;
- potrivit adeverinței depusă de pârâtul IPJ B la dosar, instanța acesta se încadrează în dispozițiile descrise mai sus întrucât, începând cu data de 01.11.2001 și până în prezent, își desfășoară activitatea la Secția Poliție B -Siguranță Publică și, iar potrivit adresei nr. -/08.05.2009, începând cu perioada 04.03.20006 a lucrat în schimburi și ture;
- pentru aceste perioade drepturile bănești urmează a fi actualizate în raport cu rata inflației și dobânda legală pentru că numai în acest mod pot fi acoperite prejudiciile suferite de reclamanți prin neacordarea drepturilor respective și față de dispozițiile art 1084 Cod civil, dobânda legală fiind în măsură să acopere beneficiul nerealizat ca urmare a neacordării drepturilor;
- dispozițiile art 1 din HG 65/2003 prevăd că personalul aparținând structurilor Ministerului d e Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului beneficiază, pentru perioada in care se află in activitate, de o alocație de hrană zilnică, in limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constituie norme de hrană. Se recunoaște in acest fel că nu toate persoanele cărora li se aplică Statutul polițistului beneficiază de aceleași norme de hrană;
- acordarea normei de hrană 12B numai anumitor categorii este justificată de un efort deosebit pe care-l depun anumiți polițiști, de împrejurarea că participă la misiuni sau că își desfășoară activitatea in ture sau schimburi;
- potrivit adreselor nr 105/134/12.01.2009 a Inspectoratului General al Poliției Române și nr -/23.11.2007 a MIRA toate categoriile de polițiști care lucrează în ture sau schimburi au dreptul și trebuie să primească Suplimentul 12B, câte o dată pentru fiecare fracțiune a 6-8 ore.
În privința cheltuielilor de judecată, s-a menționat că acestea nu au fost solicitate.
Motivele invocate de recurentul Ministerul administrației și Internelor au vizat următoarele aspecte:
greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor;
În susținerea acestui motiv de recurs au fost invocate următoarele aspecte:
- normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute în actul normativ invocat de reclamanți, respectiv HG nr 65/2003 care, la art 4 prevede că "normele de aplicare a prezentei hotărâri, precum și structura normelor de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor";
- ca urmare, în baza și executarea actului normativ mai sus menționat, a fost emis Ordinul MAI nr 440/2003 privind hrănirea efectivelor MAI în timp de, cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost reglementată procedura de alocare/scoatere a personalului instituției căruia i se aplică Statutul polițistului la/de la drepturile instituite de HG nr 65/2003, făcându-se referire la dispozițiile art 24 ale acestui ordin, potrivit cu care "alocarea (scoaterea ) la ( de la ) drepturi de hrană a personalului Ministerului Administrației și Internelor care beneficiază de norme de hrană se face în toate situațiile, nominal, prin ordin de zi pe unitate/dispoziția zilnică a șefului unității";
- MAI, prin reprezentantul său legal, ministrul, avea obligația de a stabili, la nivel de act normativ intern, normele de aplicare a HG nr 65/2003, precum și structura normelor de hrană, obligație care a fost îndeplinită, atribuțiile de alocare/scoatere la/de la drepturile pretinse revenind șefului Inspectoratului de Poliție aș Județului B și nu ministrului administrației și internelor;
- reclamantul este angajat al Inspectoratului de Poliție al Județului B, drepturile salariale fiind achitate de această instituție;
- potrivit prevederilor art 12 al 2 din Legea nr 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române "în județe se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate de poliție";
- raporturile de serviciu ale reclamanților se desfășoară în cadrul IPJ B, unitate de poliție cu personalitate juridică al cărei conducător este direct răspunzător de alocarea/nealocarea la norma de hrană pretinsă;
II.greșita obligare a instituției recurente la plata contravalorii normei de hrană 12B actualizată cu rata inflației și dobânda legală;
- drepturile pretinse de reclamanți sunt prevăzute de HG nr 65/2003;
- actul normativ care reglementează dobânda legală este OG nr 9/2000, iar potrivit dispozițiilor art 1 corob cu art 8 din acest act normativ, "părțile sunt libere să stabilească în convenții rata dobânzii pentru întârziere în plata unei obligații bănești, dobânda calculându-se numai asupra cuantumului sumei împrumutate";
- în prezenta cauză, instituția recurentă nu numai că nu a stabilit printr-o convenție dobânda legală, dar nici nu poate fi pusă în întârziere întrucât angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat instituției se face numai în limita creditelor bugetare aprobate;
- nu există temei legal care să permită achitarea de către această instituție a dobânzii legale pe lângă achitarea sumei actualizată cu rata inflației;
- obligația restituirii sumei de bani reprezentând norma de hrană 12 B, sub sancțiunea achitării dobânzii legale, pe lângă achitarea acestei sume actualizate cu rata inflației, în raport cu dispozițiile art 5 și 968 cod civil, contravine prevederilor legale;
- nu se pot acorda două modalități de acoperire integrală a prejudiciului întrucât o asemenea soluție ar determina o îmbogățire fără justă cauză a reclamanților;
- în concluzie, cu privire la acest motiv de recurs, s-a solicitat ca, în urma rejudecării cauzei, să se respingă cererea reclamanților de a fi plătită dobânda legală și suma reprezentând norma de hrană 12B.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art 304/1 cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Astfel cum se precizează și în cuprinsul considerentelor primului motiv de recurs invocat de recurentul Ministerul Administrației și Internelor, conform art 7 al 2 din Legea nr 30/2007 privind organizarea și funcționarea MAI, ministrul administrației și internelor are calitatea de ordonator principal de credite.
Se impune a se preciza că, potrivit art 7 din același act normativ, conducerea Ministerului Administrației și Internelor se exercită de către ministru care, în virtutea acestei calități are rolul de ordonator principal de credite.
Ordonanța Guvernului nr 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, prevede în art 1 următoarele: "creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă".
De asemenea, conform art 4 din același act normativ, "ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii".
În cauză, pe de o parte recunoașterea drepturilor conferite de HG nr 56/2003 cu titlu de norma de hrană 12B în favoarea reclamantului nu a fost atacată prin motivele de recurs invocate, iar pe de altă parte, ordonatorul principal de credite are un rol bine stabilit de lege în executarea acestei obligații de plată a instituției angajatoare, ordonator terțiar de credit. Ca urmare, este întemeiată respingerea de către prima instanță a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor.
Referitor la cel de al doilea motiv de recurs invocat de recurentul Ministerul Administrației și Internelor, se constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art 2 din OG nr 9/2000 raportat la art 1082 și 1088 cod civil, în sensul că față de dispozițiile Codului civil menționate, obligația stabilită de prima instanță este purtătoare de dobânzi, respectiv de dobânda legală. Ca urmare, dispozițiile invocate de recurent nu sunt incidente în cauză, neexistând o convenție încheiată între părți cu privire la plata unei dobânzi, fapt care nu exclude însă aplicarea dispozițiilor anterior menționate.
Pentru considerentele expuse cu privire la ambele motive de recurs invocate de recurentul Ministerul Administrației și Internelor, Curtea, în baza art 312 cod procedură civilă și art 20 din Legea nr 554/2004, va respinge acest recurs.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor ( cu sediul în B, nr. 1A, sect. 1) împotriva sentinței civile nr. 621/CA/03.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov -Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red: LB/4.12.2009
Dact: MD/ 4.12.2009
- 6 ex. -
Jud.fond:
Președinte:Lorența ButnaruJudecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Maria
