Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 682/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--05.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.682
Ședința publică din 5 mai 2009
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Adina Pokker
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta recurentă Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale în reprezentarea Autorității Naționale a Vămilor B, împotriva Sentinței civile nr. 919/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanții intimați, G, G, și intervenienții intimați, -, -, G, G, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar practica consolidată la nivelul acestei instanțe, privind drepturile salariale aflate în litigiu, respectiv a acordării suplimentului postului și a treptei de salarizare prevăzută de art. 31 litera c și d din Legea nr.188/1999.
Curtea, văzând că s-a cerut judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art.242 Cod procedură civilă și nemaifiind formulate alte cereri, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr.919/18.11.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Arada respins excepții și a admis acțiunea reclamanților, G, G, și intervenienții, -, -, G, G împotriva pârâților Agenția Națională de Administrare Fiscală-Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Regională pentru Accize și Operațiunii Vamale T, a obligat pârâții să plătească reclamanților și intervenienților drepturile salariale reprezentând suplimentul postului, în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de bază, actualizate cu rata inflației până la data plății efective începând cu luna aprilie a anului 2004 și să înscrie în carnetele de muncă aceste drepturi.
În motivare s-a reținut că reclamanții și intervenienții sunt funcționari publici în cadrul pârâtei Direcția Regională pentru Accize și Operațiunii Vamale T și drepturile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% fiecare în parte din salariul de bază este prevăzut expres de art.31 alin.1 lit.c și d din legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor, modificată și republicată.
Până la republicarea din 2007 Legii nr.188/1999 când textele au primit o nouă numerotare aceste drepturi erau prevăzute de art.29 alin.1 lit.c și
În perioada anilor 2004-2006 aceste prevederi au fost suspendate, reintrând în vigoare prin prevederile art.XIII din legea nr.251/2006 începând cu 01.01.2007.
Prevederile art.38-39 din legea nr.53/2003 prevăd expres să salariații nu pot renunța la drepturile salariale care sunt recunoscute prin lege, iar suspendarea aplicării celor două suplimente nu echivalează cu inexistența lor.
Pentru aceste considerente, instanța a respins excepția și a admis acțiunea reclamanților și a obligat pârâta la plata suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare în procent de 25% pentru fiecare, calculat din salariul de bază actualizat cu indicele de inflație, fără cheltuieli de judecată.
În cauză a declarat recurs pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiunii Vamale T, în reprezentarea Autorității Naționale a Vămilor, solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În esență se critică prima instanță pentru necompetența materială întrucât reclamanții pretind drepturile din litigiu în baza raporturilor de serviciu cu pârâta
Se mai invocă neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art.7 din Legea nr.554/2004 și pe fondul cauzei se arată că potrivit art.31 alin.1 din Legea nr.188/1999, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În completarea acestuia, legiuitorul a stabilit, la art.31 alin.3 din legea nr.188/1999, că "Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".
Față de modul cum a fost reglementat textul legal mai sus menționat, rezultă că acordarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare se face în condițiile prevăzute de lege privind stabilirea sistemului de salarizare pentru funcționarii publici, act normativ aflat în prezent în fază de proiect.
Prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate în mod expres prin nr.OUG92/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin nr.OG2/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006, acte normative cu aplicarea stric delimitată în timp, respectiv pe perioada anului 2004 - 2006.
Voința legiuitorului fiind foarte clară, de a nu se aplica în aceasta perioadă având în vedere că nu existau posibilități bugetare pentru plata acestor sporuri, în bugetele instituțiilor publice nefiind prevăzute sume pentru plata acestora.
Ori, o astfel de aplicarea în prezent, pentru anul 2004, 2005, 2006, unor prevederii legale care în anii respectivi erau suspendate, ar însemna de fapt aplicarea retroactivă a dispozițiilor prevăzute de legea funcționarilor publici, ceea ce ar fi neconstituțional.
Pe motivul neretroactivității legii civile, la expirarea perioadei de suspendare aplicării unui act normativ, acesta nu poate fi aplicat retroactiv pe perioada suspendării, ci numai pentru viitor,pentru anii în care aplicarea lui nu este suspendată. În consecință nu există temei legal pentru acordarea suplimentelor prevăzute de art. 31.alini lit.c și d din Legea nr. 188/1999.
În condițiile în care această lege nu a fost adoptată până în prezent de către legiuitorul R, salarizarea funcționarilor publici se realizează în conformitate cu, prevederile din Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acorda funcționarilor publici în anul 2007, cu modificările ulterioare, act normativ care, astfel cum rezultă chiar din titlul acestuia își regăsește aplicabilitatea până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare al funcționarilor publici.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2007, actul normativ,reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare -
Este evident faptul că Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 este un act normativ distinct de Legea privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, la care se face trimitere în cuprinsul art. 31 alin. (3) din Legea nr.188/1999, prin care a fost reglementat un sistem de salarizare distinct (provizoriu) fapt pentru care funcționarii publici nu pot solicita, în limitele normative ale Ordonanței Guvernului nr.6/2007, plata suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999.
În concluzie, consideră că interpretarea corecta este cea potrivit căreia suplimentele salariale, prevăzute la art. 31 alin.(1) lit.c) si d) din Legea nr. 188/1999, ar putea fi acordate numai sub condiția apariției Legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici începând cu data de 01.01.2007.
Cu privire la "cuantificare" suplimentelor solicitate în procent de 25% precizează faptul că, pe de-o e în cazul funcționarilor publici se află în prezenta unui contract de drept public sau de drept administrativ, în cazul căruia libertatea contractuală a părților este suplinită de legiuitor, nefiind posibila negocierea individuală privind sporurile salariale și, pe de altă parte, nici un act normativ în vigoare nu prevede un procent corespunzător pentru suplimentele solicitate .
Examinând recursul pârâtei în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu, prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se constată că este fondat și se admite împotriva sentinței civile nr.919/18.XI.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad, a modificat sentința în sensul că respinge cererea reclamanților, -, G, G, și a intervenienților, -, -, -, --, -, G, G- împotriva pârâtelor Direcția Regională Vamală pentru Accize și Operațiunii Vamale T și Autoritatea Națională a Vămilor B privind sporul de 25% referitor la suplimentul postului și al treptei de salarizare, menținându-se în rest dispozițiile sentinței, pentru că:
Potrivit sentinței, Tribunalului Arada admis acțiunea reclamanților și a intervenienților, obligarea pârâtelor Direcția Regională Vamală pentru Accize și Operațiunii Vamale T și B la plata suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază.
Așa cum rezultă fără echivoc din interpretarea dispozițiilor art.31 alin 1 lit. c) și d) din Legea nr.188/1999, trebuie observat că cele două suplimente fac parte integrantă din salariul cuvenit pentru activitatea desfășurată, norma juridică menționată folosind sintagma "salariu compus dinsuplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare." A nega dreptul la aceste suplimente ar echivala cu o atingere adusă salariului din care acestea fac parte, în condițiile în care nici un act normativ nu le-a abrogat.
În plus pentru interpretarea textului legal mai sus menționat, se situează și considerentele Deciziei nr. XIV/18.02.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, decizie care, chiar dacă se referă la un alt drept al funcționarilor public decât cel dedus judecății din prezentul dosar, se impune a fi menționată. Astfel, în considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prin urmare, având în vedere această argumentație juridică, inclusă într-o decizie pronunțată în recursul în interesul legi, precum și împrejurarea că art. 31 alin.1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 nu prevede aceste drepturi în mod condiționat, Curtea apreciază că drepturile solicitate de către reclamant nu pot avea un caracter formal, fiind necesar a fi recunoscute de vreme ce au fost prevăzute de lege. Această concluzie se impune chiar și în lipsa reglementării procentului în care trebuie acordate, neindicarea de către legiuitor a acestor procente nefiind de natură a suprima dreptul legiferat.
Mai mult decât atât, suplimentele menționate au fost reconfirmate și prin actul normativ special care reglementează drepturile salariale ale funcționarilor publici, respectiv OG nr.6/2007 care, la art. 48 stipulează că dispozițiile ordonanței se completează cu prevederile Legii nr.188/1999, iar la Anexa 2 lit.D prevede că personalul menționat în cadrul acestei anexe beneficiază și de sporurile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare. Așadar, apar ca neîntemeiate susținerile instanței de fond.
Raportat la aceste considerente este evident că în mod justificat au fost admise cererile pentru acordarea celor două drepturi de prima instanță, iar criticile din recurs sub acest aspect sunt nefondate.
Privitor la cuantificarea celor două sporuri, Curtea de Apel Timișoara constată că nu există nicio reglementare legală în materie, astfel că în cauză nu s-a dovedit existența unui drept vătămat sau interes legitim vătămat prin refuzul pârâtelor sub acest aspect.
Așa fiind, recursul este fondat în privința acestei cereri din acțiune, motiv pentru care se admite și se modifică sentința prin respingerea acestei cereri ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Timișoara constată că Tribunalul Arada fost competent material în judecarea litigiului pentru că reclamanții și intervenienții sunt în raporturi de serviciu cu pârâta Direcția Regională Vamală pentru Accize și Operațiunii Vamale T, deci organ administrativ de nivel județean, iar excepția neîndeplinirii procedurii prealabile este neîntemeiată, întrucât aceasta nu este obligatorie, conform art.7 din Legea nr.554/2004 în ipoteza refuzului nejustificat de rezolvare a unei cereri.
În concluzie, recursul pârâtei se respinge ca nefondat privitor la aceste aspecte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMLELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Direcția Regională Vamală pentru Accize și Operațiunii Vamale T în reprezentarea împotriva sentinței civile nr.919/18.XI.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad.
Modifică sentința în sensul că respinge cererea reclamanților, -, G, G, și a intervenienților, -, -, -, --, -, G, G- împotriva pârâtelor Direcția Regională Vamală pentru Accize și Operațiunii Vamale T și Autoritatea Națională a Vămilor B privind sporul de 25% referitor la suplimentul postului și al treptei de salarizare.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 5.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.-19.05.2009
Tehored.-25.05.2009/2 ex.
Prima instanță Tribunalul Arad
Judecător:
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Ionel Barbă, Adina Pokker
