Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 69/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 69/R-
Ședința publică din 25 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
- -, judecător
- -, judecător
, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanții, domiciliați în comuna, județul A, împotriva sentinței nr.461/CA din 01 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă- Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta - reclamantă, lipsind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Recurenta-reclamantă prezentă depune la dosar practică judiciară și precizează că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra acestuia.
Recurenta - reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței și pe fond, admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata primei de vacanță și pe perioada 2001-2003, pentru motivele menționate în scris.
CURTEA
Deliberând, asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 8.05.2007, la ribunalul Argeș sub nr-, reclamanții, și au chemat în judecată PRIMĂRIA COMUNEI, pentru a se dispune obligarea acesteia la plata primei de concediu pe anii 2001-2006, actualizată cu coeficientul de inflație de la data plății, susținând următoarele:
Sunt funcționari publici în cadrul Primăriei și în această calitate, potrivit Legii nr.188/1999, republicata, aveau dreptul la plata primei de vacanță, primă suspendată la plată, prin mai multe acte normative, suspendare care nu a atras pierderea dreptului.
Au mai arătat că drepturile, odată acordate, nu pot fi cenzurate decât în situații deosebite, astfel cum sunt reglementate de Constituția României.
În fine, suspendarea plății dreptului a atras și suspendarea cursului prescripției.
Reclamanții, în dovedirea calității de funcționari publici, au administrat proba cu înscrisuri.
Tribunalul Argeș prin sentința civilă nr.461/CA din 1.10.2007, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să achite reclamanților prima de vacanță pe perioada 2004-2006, actualizată cu coeficientul de inflație de la data plății, calculată în raport de timpul efectiv lucrat de fiecare reclamant și perioada în care a avut calitatea de funcționar public.
Pentru a pronunța această hotărâre, analizând probele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că, reclamanții sunt angajații Primăriei Comunei, având calitatea de funcționari publici, iar potrivit dispozițiilor art. 53 din Constituția României "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, sănătății ori moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într- societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o să fie aplicată, în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății".
Dispozițiile constituționale invocate reprezintă o garanție a protecției juridice a drepturilor omului, restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți cetățenești fiind permisă autorităților publice, doar pentru situații de excepție și numai condiționat.
Chiar dacă restrângerea se poate realiza doar prin lege, acesteia nu îi este permisă atingerea substanței, conținutului normativ, decât dacă se impune pentru situațiile strict și limitativ enumerate de dispozițiile constituționale menționate.
Prima de concediu pentru categoria de personal din care fac parte reclamanții este prevăzută în art. 33 din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, potrivit căruia "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat."
Acest drept nu a mai fost însă acordat începând cu anul 2001 fiind suspendate dispozițiile art. 33 din Legea nr. 188/1999 prin OUG nr. 33/2001. În prezent, textul de lege care prevede dreptul la prima de concediu este suspendat până la 31 decembrie 2006, potrivit art. 5 alin.5 din Legea nr. 379/2005, a bugetului de stat pe anul 2006.
În raport de dispozițiile constituționale enunțate, potrivit art.3 din OUG nr. 33/2001, precum și cele ale subsecventelor acte normative prin care s-au suspendat dispozițiile referitoare la acordarea primei de concediu de odihnă contravin situațiilor expres și limitativ enumerate de art. 53 din Constituția României și aduc o atingere a principiului protecției juridice a drepturilor omului.
Pe de altă parte, un drept deja câștigat nu poate fi restrâns sau retras decât printr-un act normativ cu aceeași putere.
Pentru considerentele invocate, tribunalul a apreciat caracterul întemeiat al acțiunii, motiv pentru care aceasta a fost admisă, iar drept consecință, în raport de dispozițiile legale, pârâta a fost obligată să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2004-2006 în valoare actualizată, în raport de indicele de inflație la data efectuării plății.
În ceea ce privește perioada pentru care este datorată prima de vacanță, instanța a avut în vedere și decizia nr.XII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că polițiștii, care au statut de funcționari publici recunoscut din anul 2002, au dreptul la prima de vacanță pe perioada 2004-2006 și potrivit principiului egalității de tratament în fața legii și reclamanții au dreptul pe aceeași perioadă.
În fine, începând cu anul 2007 s-a prevăzut plata ei prin lege, fapt ce atrage curgerea termenului de prescripție.
La stabilirea primei de vacanță pârâta va avea în vedere perioada în care fiecare reclamant a avut calitatea de funcționar public, timpul efectiv lucrat, dreptul la concediul de odihnă avut în anul pentru care se acordă prima de vacanță și dacă a fost efectuat sau nu.
Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal, au declarat recurs reclamanții,.
Astfel, invocând nelegalitatea sentinței potrivit dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, reclamanții au criticat-o pentru neacordarea primelor de concediu aferente perioadei 2001 - 2003, arătând că decizia XII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se aplică în cauza de față, ci doar polițiștilor, și - respectiv - arătând că deși prima de concediu a fost prevăzută prin Legea 188/1999, nu a fost acordată pe perioada 2001 - 2006, iar instanța de fond a obligat pârâta să achite prima de vacanță doar pe perioada 2004 - 2006, actualizată cu coeficientul de inflație de la data plății.
Examinând recursul prin prisma art.304 pct.9 și 3041Cod pr.civilă, în raport de motivele de fapt invocate, Curtea constată că recursul reclamanților este fondat.
Astfel, în mod corect a reținut instanța de fond că prima de concediu se cuvine a fi plătită reclamanților și pentru perioada în care a fost suspendată, întrucât suspendarea plății nu afectează conținutul dreptului, ci doar exercițiul acestuia.
În privința perioadei de timp pentru care reclamanții sunt îndreptățiți să primească prima de concediu, Curtea constată că suspendarea plății primei respective a încetat la începutul anului 2007, moment din care dreptul a putut fi exercitat, însă nu doar cu referire la perioada 2004 - 2007, ci la întreaga perioadă în care a fost suspendat.
Decizia în interesul legii nr.XII/2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se aplică reclamanților, ci vizează doar categoria polițiștilor -funcționari publici cu statut special - și este dată în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.37 alin.2 teza I din OG 38/2003, aprobată prin Legea nr.353/2003, și nu cu privire la Legea 188/1999, aplicabilă în cauza de față.
Dreptul la acțiune al reclamanților cu privire la prima de concediu aferentă anilor pentru care, prin acte normative succesive, s-a dispus suspendarea plății, a devenit posibil la momentul la care a încetat suspendarea. Prin urmare, prescripția extinctivă nu poate fi opusă titularilor unui drept, câtă vreme exercițiul dreptul respectiv nu a fost posibil. Pentru fiecare din anii din perioada 2001 - 2006, legea a dispus suspendarea plății primei de concediu și, ca atare, reclamanții nu aveau dreptul de a cere plata unui drept suspendat în chiar timpul suspendării lui. Ulterior, odată cu încetarea suspendării dreptului, reclamanții au avut posibilitatea să exercite acest drept și, ca atare, din acel moment se poate calcula termenul de prescripție extinctivă a dreptului material la acțiune al reclamanților. Nu poate fi primită interpretarea conform căreia, deși exercițiul dreptului este suspendat, totuși, față de titularul său, curge termenul de prescripție extinctivă.
Prin urmare, reclamanții sunt îndreptățiți să primească prima de concediu și pentru perioada 2001 - 2003, în aceleași condiții ca cele impuse de instanța de fond pentru perioada 2004 - 2006, adică prin aplicarea coeficientului de inflație de la data plății.
Pentru cele expuse, văzând dispozițiile art.312 alin.1, 2 și 3 rap. la art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul reclamanților și va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul că va admite pretențiile reclamanților și va fi obligată pârâta să le plătească acestora prima de concediu și pentru perioada 2001-2003, menținând în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței nr.461/CA din 01 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă- Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI.
Modifică în parte sentința de mai sus, în sensul că obligă pârâta să plătească reclamanților prima de vacanță și pe perioada 2001-2003, reactualizată în raport cu indicele de inflație la data plății, în aceleași condiții.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex/11.02.2008
Jud. fond:
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Ioana Miriță, Corina Georgeta