Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 708/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 708/ Dosar nr-
Ședința publică de la 28 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte de secție
JUDECĂTORI: Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu Gabriel Barbu
- -
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - DIRECȚIA GENERALĂ REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI CONTENCIOS și de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B - reprezentantă în teritoriu a chematului în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr.526/CA din 18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 28 octombrie 2008.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 526/CA/18.06.2008 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI
S-a admis cererea de chemare în garanței a Ministerului Economiei și Finanțelor cu sediul procesual ales la Direcția Generală a Finanțelor Publice, formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
A obligat pârâții să plătească reclamanților, în solidar, drepturile reprezentând spor de fidelitate pe anul 2005, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației și dobânda legală la cursul de referință al
A obligat chematul în garanție să vireze pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative sumele necesare plății drepturilor mai sus acordate.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții sunt polițiști în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului,funcționari publici cu statut special potrivit adeverinței de la filele 13 și 15 din dosar fond.
Art.6 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, prevede că, Pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională,de ordine publică și siguranță națională,în calitate de militar,polițist,funcționar public și personal contractual,polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20 % din salariul de bază,în condițiile stabilite prin ordin al Ministrului de Interne.
Aceste texte au rămas fără conținut întrucât prin legile bugetului de stat a fost suspendat până la 31.12. 2006.
Drepturile respective însă există, deoarece ele nu au fost înlăturate de legiuitor, iar garantarea realizării lor este conformă cu principiul constituțional al garantării realizării drepturilor legal acordate.
Referitor la prima de concediu a polițiștilor s-a pronunțat și Înalta Curtea d e Casație și Justiție prin Decizia de îndrumare nr. XII din 05.02 2007, dată în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar situația sporului de fidelitate este similară.
În baza art. 1082-1084 cod civil și a dispozițiilor OG nr. 9/2000, sumele vor fi actualizate în raport cu rata inflației și dobânda legală până la data plății, având în vedere deprecierea monedei naționale, de la data când s-a născut dreptul până la data plății efective.
Instanța a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere că, gestionând bugetul de stat, are obligația să asigure instituțiilor bugetare fondurile necesare,drept urmare, a fost obligat să vireze sumele necesare plății drepturilor în cauză.
Împotriva sentinței primei instanțe au declarat recurs chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice și pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative În dezvoltarea motivelor de recurs Ministerul Economiei și Finanțelor arată că în mod greșit a fost admisă acțiunea reclamantului și cererea de chemare în garanție deoarece nu sunt întrunite condițiile art.60 - 63 din Codul d e procedură civilă, iar între cele două ministere nu există nici o obligație de garanție, iar chemarea în garanție nu poate fi admisă în cadrul acțiunilor personal nepatrimoniale și nici în cazul litigiilor de muncă.
Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative în motivele de recurs arată că în mod greșit pârâtul a fost obligat să plătească suma reactualizată cu rata inflației plus dobânda legală.
Recursul formulat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor este nefondat.
Prima instanță în mod corect a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative B deoarece recurentul, în baza dispozițiilor art. 19 lit. a din Legea nr. 500/2002 și a art. 42 alin. 1 din Legea nr. 511/2004, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat în baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Ministerul Internelor și Reformei Administrative are sarcina de a aviza bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor subordonate în calitate de ordonator principal de credite. Ca atare, fiecare din cele două ministere au atribuții specifice dar, în același timp au obligația de a asigura, fiecare, resursele necesare angajatorului în vederea efectuării plăților restante către reclamant.
Recurentul trebuie să aibă în vedere la elaborarea proiectului de buget și aceste sume cuprinse în hotărârile judecătorești, astfel că acesta nu a fost obligat să plătească drepturile bănești angajaților Inspectoratului de Poliție al Județului B, ci să aloce sumele necesare îndeplinindu - și atribuțiile ce-i revin conform Legii nr. 500/2002.
Cauza în speță este un litigiu patrimonial care nu se desfășoară în sfera raporturilor de muncă reglementate de codul muncii, ci în cea a raporturilor de serviciu reglementate de Legea nr. 360/2002 și Legea nr.188/1999.
Pe fondul cauzei se constată că potrivit art.6 din OG nr. 38/2003, pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personalul contractual, polițiștilor se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. Rezultă că dreptul la prima de concediu și la sporul de fidelitate s-a născut din lege, ca drept subiectiv și conferă titularilor prerogativelor de a pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut, să efectueze o anumită prestație pozitivă, respectiv de a da o anumită sumă de bani.
Aceste dispoziții legale au fost suspendate conform dispozițiilor art.2 alin.1 din OUG nr.118/2004.
Textul prin care a fost suspendată plata sporului de fidelitate pentru anul 2005 nu mai sunt în vigoare dar se constată că legiferarea s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă, deoarece dreptul la sporul de fidelitate nu a fost înlăturat ci îngrădit, atingând chiar existența dreptului. Cenzurarea legalității acestei suspendări revine, potrivit art.29 alin.1 din Legea 47/1992, instanței de judecată, iar nu Curții Constituționale, deoarece normele legale de suspendare nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate la data sesizării instanței.
Ca atare, instanța este chemată să analizeze legalitatea normelor de suspendare mai sus arătate, putându-se reține că acestea contravin prevederilor art.16, 41 și 53 din Constituția României, neputându-se suspenda, retroactiv, un drept câștigat sub imperiul OG nr.38/2003.
Sporul de fidelitate reprezintă un drept de remunerare care fac obiectul raporturilor de serviciu dintre angajator și reclamanți, iar acest drept, atâta timp cât a fost prevăzut de lege, nu poate fi restrâns sau îngrădit pe motivul existenței unor prevederi bugetare sau a lipsei fondurilor necesare, deoarece s-ar afecta inclusiv dreptul la muncă al reclamanților.
În consecință, instanța va respinge recursul chematului în garanție, nefiind îndeplinite condițiile art.304 Cod procedură civilă pentru casarea sau modificarea sentinței atacate.
Referitor la recursul formulat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative se constată că acesta este de asemenea nefondat.
Prima instanță în mod corect a obligat pârâta la plata dobânzilor legale aferente debitului principal la data plății efective a acestuia, deoarece, dobânzile sunt daune interese moratorii și reflectă prejudiciul suferit ca urmare a neexecutării la termen a obligației de plată a unei sume de bani.
Creditorul nu este obligat să facă dovada că prin întârzierea la executare i s-a cauzat un prejudiciu în cazul obligației de a da o sumă de bani, întrucât lipsa de folosință a sumei provoacă creditorului un prejudiciu constând în cuantumul dobânzilor legale datorate pe perioada întârzierii la executare.
Deci, dobânzile sunt datorate din momentul scadenței fiecărei sume lunare și până la plata efectivă a acesteia.
sumei cu rata inflației reprezintă un mijloc de reparare a prejudiciului efectiv suferit, în vreme ce dobânda legală reprezintă beneficiul nerealizat. Actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești, în vreme ce dobânda este prețul lipsei de folosință.
Ca atare, actualizarea este o formă de intervenție legală asupra creanței care se produce de drept iar dobânzile, ca daune interese moratorii, reflectă prejudiciul suferit ca urmare a neexecutării la termen a obligației de plată a unei sume de bani. Astfel, în mod corect prima instanță a dispus în baza art.1082 - 1084 și art. 1088 Cod civil actualizarea sumelor reprezentând prima de concediu cu rata inflației și de asemenea corect a dispus acordarea și a dobânzilor legale calculate până la plata efectivă a sumelor.
Față de aceste considerente Curtea va respinge recursurile, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, pentru casarea sau modificarea sentinței atacate.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, împotriva sentinței civile nr. 526/CA/18.06.2008, a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 28.10.2008.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - - - -
Grefier,
Red. /28.10.2008
Dact./15.12.2008/ 2 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu Gabriel Barbu
