Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 719/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 719/2008
Ședința publică din data de 18.11.2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ promovată de reclamanta în și în reprezentarea lor, A, -, C, (), (), -, în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE, CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999)- spor de confidențialitate.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data 17 noiembrie 2008 s-a depus la dosar răspuns la întâmpinările depuse de către Agenția pentru Strategii Guvernamentale și Cancelaria Primului Ministru, la care sunt anexate procurile judiciare ale tuturor lor, în copii xerox, prin care aceștia o împuternicesc pe numita să-i reprezinte în prezenta cauză, acte depuse la filele 340-373, solicitând admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și pe cale de consecință obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale solicitate. Solicită judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 al. 2 din codul d e procedură civilă.
Curtea, în urma deliberării,constată că excepția nulității cererii de chemare în judecată invocată de pârâta de rândul I este nefondată și urmează a fi respinsă ca atare, deoarece nulitatea invocată a fost acoperită prin înscrisurile depuse la dosar.
Din oficiu, invocă excepția inadmisibilității acțiunii pentru neândeplinirea prev. art. 7 al. 1 din Legea 554/2004 și lasă cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA,
Prin acțiunea înaintată pe calea contenciosului administrativ i în și în reprezentarea lor, A, -, C, (), (), -, chemat în judecată pe pârâții AGENȚIA PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE B și CANCELARIA PRIMULUI-MINISTRU solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții în solidar la acordarea și plata către a drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25 % din salarul de bază și suplimentul corespunzător trepte de salarizare în procent de 25 % din salarul de bază retroactiv respectiv începând cu 1 ianuarie 2004 și până în prezent, drepturi bănești aferente perioadei efectiv lucrate de către, sume actualizate cu dobânda legală.
De asemenea, au solicitat acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de 15 % din salarul de bază și plata acestuia retroactiv pe ultimii 3 ani, aferent perioadei efectiv lucrate.
În motivarea acțiunii i susțin că își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 31 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici care stabilesc în mod expres în conținutul alin (1) că pentru activitatea desfășurată au dreptul la cele solicitate prin acțiune.
În perioada 2004-2006 prevederile referitoare la suplimentul postului cât și cele referitoare la treapta de salarizare au fost suspendate prin art. 44 din OUG nr. 92/2004 cu modificările și completările ulterioare și cu toate acestea aceste drepturi salariale nu au fost acordate niciodată după cum prevăd dispozițiile legale anterior menționate.
Relevant este faptul că și i, potrivit art. 13 din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea și completarea legii privind statutul funcționarilor publici s-a precizat că această normă legală intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Pârâtele refuză acordarea acestor drepturi.
Atât ei-i cât și actualii funcționari publici deși au avut un drept câștigat, stabilit legal nu au beneficiat niciodată de acesta, după cum prevăd dispozițiile scrise în art. 39 alin (1) lit a și art. 40 alin (2) lit c din Legea nr. 188/1999 și respectiv legea nr. 53/2003.
Pe de altă parte, art. 7 alin (2) din Legea nr. 7/2004 privind codul d e conduită al funcționarilor publici stabilește o serie de interdicții care sunt privite ca niște obligații fără ca să se bucure de drepturi corelative după cum este normal.
Solicitările arătate în conținutul acțiunii se desprind din conținutul următoarelor acte normative și anume art. 2 și art. 18 din OUG nr. 92/2004, art. 2 și art. 15 alin (2) din OG nr.2/2006, precum și OG nr. 6/2007, aprobată prin Legea nr. 232/2007 completată și modificată prin OG nr. 9/2008.
Au fost încălcate susțin i dispozițiile art. 16 din Constituția României care stabilesc că cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice fără privilegii și fără discriminări cât și dispozițiile alin (3) ale aceluiași text care stabilesc că funcțiile și demnitățile publice .pot fi ocupate în condițiile legii de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, statul român garantând egalitatea de șanse între bărbați și femei pentru ocuparea acestor funcții și demnități. au fost încălcate prevederile art 3 alin (1) din HG nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici cât și prin dispunerea în cadrul legilor succesive de salarizare pe perioada anilor 2005-2007 și până în prezent, a încălcării flagrante a dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.
Este indiscutabil că lor-lor le-a fost impusă prin lege o obligație profesională imperativă de confidențialitate și ca atare se găsesc în aceeași situație cu restul personalului din unitățile bugetare.
Obligația de confidențialitate este înscrisă în dispozițiile art. 13 din OUG nr. 57/2000, art. 30 alin (3) din OG nr. 137/2000, art. 3 din OG nr. 38/2003, art. 13 alin (1) din OUG nr. 123/2003, art. 3 din OG nr. 19/2006, art. 15 alin (3) din OG 6/2007, art. 20 alin (3) din Legea nr. 656/2002, art. 15 din OG nr. 64/2006,și art. 13 din OG 10/2007.
În sfârșit i mai susțin că, prin neacordarea sporului de confidențialitate sunt în mod evident grav discriminați deoarece se găsesc în aceeași situație juridică și faptică care fundamentează și generează acest spor salarial cu restul funcționarilor publici care l-au primit și îl primesc în continuare.
În ce privește raporturile de serviciu care s-au născut între i foștii și actualii funcționari publici și pârâta de rândul I susțin că Cancelaria Primului-Ministru are calitate procesuală pasivă deoarece angajatorul lor se află în subordinea directă a acestei instituții așa cum rezultă din conținutul dispozițiilor art 1 din OG nr. 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002.
AGENȚIA PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE prin întâmpinarea formulată a invocat nulitatea cererii de chemare în judecată arătând că, aceasta nu poartă semnătura lor fiind astfel incidente dispozițiilor art 112 Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii formulată de.
CANCELARIA PRIMULUI-MINISTRU a invocat lipsa calității procesuale active a sa invocând dispozițiile art. 1 alin 1 din Legea nr. 90/2001, art. 22 alin (1) din OUG nr. 25/2007, modificată și completată prin Legea nr. 99/2008 cât și dispozițiile Legii nr. 500/2002 iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În legătură cu excepția nulității cererii de chemare în judecată invocată de pârâta de rândul I i în temeiul art. 68 alin (1) Cod procedură civilă au depus dosarului cauzei procurile de reprezentare autentificate pentru exercitarea dreptului de chemare în judecată cât și de reprezentare în instanță pe care le-au atașat dosarului la filele 340-375.
La termenul de judecată din 18 noiembrie 2008 această instanță sesizată cu soluționarea cauzei a invocat din oficiu inadmisibilitatea acțiunii raportat la prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, apreciind că această excepție este prioritară celorlalte excepții invocate de pârâții din cauză.
Examinând acțiunea în raport de excepția invocată, Curtea de apel constată următoarele:
Potrivit art. 7 alin (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să sesizeze autoritatea publică emitentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior dacă acesta există. A (2) al textului stabilește că prevederile alin (1) sunt aplicabile și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta.
În sfârșit, alin (3) stabilește că este îndreptățit să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual adresat altui subiect de drept.
Art. 8 alin (1) al aceluiași act normativ stabilește că, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim . nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă adresată autorității emitente sau dacă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 7 poate sesiza instanța de contencios administrativ.pentru repararea pagubei cauzate și eventuale reparații pentru daune morale
În speță, dispozițiile legale anterior citate nu au fost respectate de către aceștia neefectuând procedura prealabilă prevăzută în mod obligatoriu de către lege.
În consecință, constatându-se că au fost încălcate aceste dispoziții legale, se va admite excepția invocată din oficiu de instanță și se va respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de pe calea contenciosului administrativ în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE, CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta în și în reprezentarea lor, A, -, C, (), (), -, contradictoriu cu AGENȚIA PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE, CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
3 ex./28.11.2008
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț
