Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 764/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 764/CA/2009
Ședința publică de la 03 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții G și împotriva sentinței nr. 69/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță reprezentanta intimatei pârâtă, consilier juridic, lipsind recurentul reclamant și mandatara acestuia.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul a fost motivat; este scutit de plata taxelor judiciare de timbru; intimata pârâtă a depus la dosar, prin serviciul Registratură al instanței, întâmpinare - în două exemplare.
Reprezentanta intimatei pârâtă declară că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta intimatei pârâtă solicită respingerea recursului și în consecință a fi menținută sentința pronunțată de Tribunalul Sibiu, pentru motivele expuse în întâmpinare. Învederează instanței că în întâmpinarea formulată au fost menționate actele normative care reglementează anual drepturile salariale ale funcționarilor publici, fiind prevăzute limitativ categoriile de funcționari publici cărora li se acordă sporurile solicitate, or, reclamanții nu se regăsesc între aceste categorii.
De asemenea învederează instanței faptul că pârâta este ordinator terțiar de credite și chiar dacă ar avea calitatea de ordonator principal de credite, aceasta nu putea prevede în buget respectivele sume, întrucât acestea nu au un suport legal.
Nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 69/CA/29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții G și împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii S, pentru plata sporurilor de confidențialitate, de stabilitate și fidelitate și sporului de suprasolicitare neuropsihică.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
În temeiul actelor normative de salarizare a funcționarilor publici, ultima fiind OG nr. 6/2007, ordonatorii de credite au obligația de a emite un act administrativ individual prin care să stabilească salariul de bază, sporurile, premiile și alte drepturi salariale de care beneficiază funcționarul public în anul respectiv, act care, apoi, poate fi contestat la ordonatorul de credite și ulterior promovată acțiunea în instanță.
Față de aceste dispoziții legale, reclamanții nu au făcut dovada, la dosarul cauzei, că pentru salariile cuvenite pe anii 2004 -2007, au respectat procedura administrativ jurisdicțională impusă de actele normative de salarizare, nu au solicitat eliberarea actului administrativ de stabilire a salariilor lor și nici nu au atacat în termenele prevăzute de Legea nr.554/2004, așa zisul refuz de acordare a drepturilor salariale.
În ceea ce privește fondul cauzei, prima instanță a reținut că art. 3 din Ordonanța nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoarea legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, prevede că, gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de către fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în sursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.
Potrivit art. 15 din aceleași act normativ, sporul de confidențialitate se acordă limitativ, funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Dispozițiile OG nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 și ale OUG nr. 123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar conțin prevederi legale similare celor amintite mai sus.
Dispozițiile art. 8 lit. b) din HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, prevăd că, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, poate fi acordat un spor de până la 15% din salariul de bază, pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau se desfășoară în condiții de muncă deosebite. De acest spor, poate beneficia, limitativ, personalul de specialitate din unele activități medicale, personalul din unitățile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sănătății, personalul medico - sanitar de intervenție din stațiile de salvare, precum și șoferii pe autosalvări, personalul sanitar care lucrează în compartimentele de pediatrie, obstetrică ginecologie și în unități de asistență socială și de ocrotire, personalul din instituțiile care se ocupă de: îngrijirea și/sau educarea specială a copiilor; calificarea și ocrotirea invalizilor și deficienților; îngrijirea bătrânilor, personalul didactic care asigură predarea simultană la două - patru clase de elevi în învățământul primar; care îndrumă practica psihopedagogică; care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; personalul navigant din Centrul de a Personalului din Civilă care execută misiuni de instruire în zbor; personalul de pe navele școală pe perioada cât se află în larg; personalul de pază din cadrul unităților bugetare cu obiective de patrimoniu. De sporul de 15% din salariul de bază poate beneficia și personalul din cadrul Corpurilor Gardienilor Publici care își desfășoară activitatea în condiții specifice personalului militarizat. concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și avizul Ministerului Muncii și a Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor.
Art. 14 alin. 3 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, prevede faptul că,nici o cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonată sau plătită dacă nu este aprobată conform legii și nu are prevederi bugetare".
Așadar, a reținut prima instanță, în cuprinsul actelor normative menționate, care reglementează anual, drepturile salariale ale funcționarilor publici, sunt prevăzute limitativ categoriile de funcționari publici cărora li se acordă sau li se pot acorda sporurile solicitate prin prezenta acțiune, astfel că, față de dispozițiile legale mai sus enumerate, acțiunea reclamanților este neîntemeiată și ca urmare se impune a fi respinsă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că reclamanții sunt funcționari publici, calitate în care trebuie să beneficieze de sporurile și celelalte drepturi prevăzute de Statutul funcționarilor publici și actele normative de salarizare, însă cu toate acestea pârâta, deși dispune de un buget propriu alcătuit la propunerea sa, aceasta, din rea-credință, refuză acordarea sporului de confidențialitate de 15% - contrar prevederilor art. 191 din Legea nr. 19/2000 completate cu prevederile art. 46 din legea nr. 188/1999 și art. 8 din Codul muncii.
În ce privește sporul de stabilitate și fidelitate, reclamanții invocă dispozițiile art. 3 lit. f și art. 43-45 din Legea nr. 188/1999, care impun obligația de stabilitate și fidelitate, astfel că refuzul pârâtei de a acorda acest spor duce la discriminare în raport cu alți funcționari publici, discriminare prohibită de articolul 16 alin. 1 din Constituția României și art. 31 alin. 3 din legea nr. 188/1999.
Cu privire la acordarea sporului de suprasolicitare psihică reclamanții solicită să fie reținute împrejurările de fapt expuse în motivarea acțiunii, condițiile suprasolicitante de muncă fiind confirmate de toate Casele Județene de Pensii, constatându-se faptul că personalul acestor unități este supus îmbolnăvirii profesionale datorate activității specifice care implică o încordare neuropsihică și responsabilități decizionale crescute, cu efort vizual intens, precum și risc de contagiune sporit.
În drept - invocă art. 304 pct. 8 și 9 și art. 304/1 Cod procedură civilă, Constituția României, legea nr. 188/1999 și Legea nr. 19/2000.
Recursul reclamanților este scutit de taxa de timbru, conform prevederilor art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997.
Pârâta intimată prin întâmpinarea depusă la dosar și concluziile orale expuse de avocatul său a cerut respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul reclamanților în raport cu motivele invocate și actele dosarului, instanța constată că este nefondat și ca urmare va fi respins pentru considerentele ce se vor arăta.
În articolul 3 din OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii unice de salarizare a funcționarilor public, se prevede că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de către fiecare ordonator principal de credite cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.
Așa fiind, întrucât pârâta nu este ordonator principal de credite, aceasta nu are nici dreptul să prevadă și să acorde sporuri la salariul de bază, așa cum solicită reclamanții.
În articolul 15 din OG nr. 6/2007 se prevede că sporul de confidențialitate se acordă limitativ funcționarilor publici din aparatul de lucru a Guvernului, Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Consiliului Legislativ și Ministerului Economiei și Comerțului.
Deci sporul de confidențialitate, conform prevederilor legale menționate se acordă limitativ doar la anumite categorii de funcționari - din cadrul autorităților și instituțiilor centrale - printre care nu se regăsește și pârâta.
Faptul că reclamanții nu beneficiază de sporul de confidențialitate din cauză că așa a stabilit legiuitorul nu poate fi considerat discriminatoriu, întrucât nu este vorba de nerecunoașterea unui drept fundamental sau instituit expres prin lege, ci de neacordarea unui drept printr-o lege, situație care nu se circumscrie definiției discriminării de la art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000 republicată.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului examinând articolul 14 ( interzicerea discriminării ) al Convenției Europene a Drepturilor Omului a apreciat că diferența de tratament devine discriminatorie atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă, iar pentru ca o asemenea încălcare să se producă trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai precizat că statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsură diferențele între situațiile analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincțiile de tratament juridic aplicat.
În cauza de față reclamanții nu au făcut dovada faptului că sunt în situație analogă cu funcționarii pentru care legiuitorul a acordat sporul de confidențialitate prin art. 15 din OG nr. 6/2007.
Așa fiind, nu se poate reține că a fost încălcat principiul egalității și cel al nediscriminării, fiind situații deosebite și legiuitorul a adoptat soluții diferite în ce privește sporul de salariul - situație ce nu se circumscrie definiției discriminării de la articolul 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000 republicată.
În ce privește sporul de 15 % din salariul de bază pentru activități ce solicită o încordare psihică ridicată sau se desfășoară în condiții de muncă deosebite, conform prevederilor art. 8 din HG nr. 281/1993, acest spor poate fi acordat unor categorii de funcționari limitativ prevăzute, iar mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice după consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor.
În cauză nu s-a făcut dovada faptului că reclamanții au urmat această procedură, având toate avizele și actele necesare și ca urmare pârâta în mod nejustificat ar refuza să acorde acest spor.
Așa fiind, întrucât în actele normative care reglementează drepturile salariale ale funcționarilor publici nu sunt cuprinse sporurile solicitate sau sunt prevăzute limitativ categoriile de funcționari publici cărora li se acordă sau li se pot acorda unele din aceste sporuri menționate în acțiune, iar bugetul pârâtei este aprobat de ordonatorul principal de credite, în mod corect prima instanță a respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Pentru considerentele arătate și în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, recursul reclamanților va fi respins ca nefondat.
Pârâta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții G și împotriva sentinței nr. 69/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
( continuare decizia nr. 764/CA/2009 pronunțată în dosar nr- ).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. / 2 ex./06.07.2009
Jud. fond
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș