Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 796/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 796/
Ședința publică din 02 Iulie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de DGASPC M și Consiliul Județean M împotriva sentinței nr.792/24.11.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș.
La apelul nominal se constată prezintă recurentul Consiliul Județean M prin consilier juridic, intimații-reclamanți, și, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că recursurile au fost declarate și motivate în termen legal, fiind timbrate cu câte 2 lei(13-14 și 16 dosar) și cu câte 0,15 lei timbre judiciare anulate la dosar.
Intimații-reclamanți depun extras din decizia nr.475/R/23 mai 2009 Curții de Apel Tg.-M cu titlu de practică judiciară(17-18 dosar).
Nefiind cereri formulate, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul recurentului Consiliul Județean M solicită admiterea recursului, casarea ori modificarea sentinței atacate cu consecința respingerii ca nefondată a acțiunii reclamanților, susținând oral motivele de recurs.
Intimații-reclamanți solicită respingerea celor două recursuri și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
CURTEA,
Prin sentința nr. 792 din 24 noiembrie 2008, Tribunalul Mureș - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a respins excepția litispendenței și a admis acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta DGASPC M, a admis cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean M și a obligat pârâtul și intervenientul la achitarea în favoarea reclamanților a sporului de confidențialitate în cuantum de 10% din salariul de bază, începând cu 20 septembrie 2007, respectiv 22 noiembrie 2007, sumă actualizată cu rata inflației.
Instanța de fond a reținut că, printre atribuțiile de serviciu ale funcționarilor publici este și clauza de confidențialitate în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, clauza de confidențialitate fiind accesorie raporturilor de serviciu, prin urmare se întinde pe perioada contractului individual de muncă.
Drepturile corelative sunt prevăzute și în art. 26 din Legea nr. 53/2003, reprezentând indemnizația de confidențialitate, iar obligația de păstrare a confidențialității de non facere, de abținere, abstențiune generală erga omnes, reprezintă cauza juridică expresă, a obligației sinalagmatice a contraprestației unității bugetare de plată a drepturilor salariale a sporului în sensul art. 155 Codul muncii. În caz contrar, instanța de fond a apreciat că s-ar încălca principiul constituțional privind nediscriminarea și anume dreptul la plata egală pentru muncă egală, dreptul la un salariu pentru munca prestată. S-a mai considerat că existența discriminării exprese rezultă și din dispozițiile art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
În ceea ce privește chemarea în garanție a Consiliului Județean M, instanța a avut în vedere calitatea acestuia de ordonator principal de credite și raporturile de subordonare financiară, pârâta formulând propuneri pentru alocarea fondurilor bugetare.
Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu recurs atât de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M cât și de chemata în garanție Consiliul Județean
Recurenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mac erut modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca nefondată deoarece obligarea sa la plata sporului de confidențialitate nu-și găsește nici un temei legal, precizându-se că, se stabilesc doar în limitele prevăzute de lege categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare.
S-a mai învederat că din cuprinsul prevederilor Legii nr. 188/1999, rezultă faptul că un asemenea spor nu este reglementat iar reclamanții nu se regăsesc printre categoriile de funcționari publici care pot beneficia de sporul de confidențialitate conform nr.OG 6/2007.
Recurentul Consiliul Județean Mac erut de asemenea respingerea cererii reclamanților, criticând hotărârea primei instanțe sub aspectul temeiniciei și legalității ei. S-a precizat că sporul de confidențialitate poate fi acordat doar funcționarilor publici din cadrul instituțiilor și autorităților publice expres prevăzute de lege, iar funcționarii publici din instituțiile de asistență socială, unde sunt angajați reclamanții, nu se regăsesc printre cele stabilite de legiuitor ca beneficiare ale acestui spor. S-a mai subliniat faptul că reclamanții au statut de funcționari publici ce derivă dintr-un raport de serviciu și beneficiază pentru activitatea prestată de un salariu stabilit potrivit dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicată, astfel că instanța de fond în mod greșit a reținut că le-ar fi aplicabile prevederile Codului Muncii în ceea ce privește indemnizația de confidențialitate.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, instanța constată că ambele recursuri sunt fondate.
Este de necontestat faptul că, așa cum rezultă și din actele dosarului, reclamanții sunt funcționari publici în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului M, calitate în care beneficiază de drepturile salariale conferite de Legea nr. 188/999 republicată. lege care nu reglementează dreptul la sporul de confidențialitate solicitat prin acțiune. Câtă vreme instituția publică unde sunt angajați reclamanții nu se regăsește printre cele prevăzute în mod expres de nr.OG 6/2007 ca beneficiară indemnizației de confidențialitate, instanța de fond nu avea nici un temei legale de acordare a lui și reclamanților, nici măcar pe motivul legat de discriminare. Față de statutul de funcționari publici reclamanților li se aplică o lege specială, care de fapt atrage și competența instanței de contencios administrativ în legătură cu raporturile lor de serviciu, nu dispozițiile generale cuprinse în Codul muncii, după cum greșit a considerat prima instanță.
În altă ordine de idei, câtă vreme nu există nici un temei legal pentru acordarea indemnizației de confidențialitate și reclamanților - funcționari publici, instanța nu se poate subroga în atribuțiile legiuitorului și nu poate completa dispozițiile privind salarizarea acestora cu altele care se referă la diferite alte categorii de funcționari publici încadrați în instituții și unități care, potrivit legii, sunt beneficiari ai acestui spor. Dacă ar proceda altfel, instanța ar nesocoti dispoziții ale Curții Constituționale în acest sens, exemplu fiind decizia nr. 819/2008 a Curții Constituționale.
Pentru considerentele arătate, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va admite ambele recursuri și va modifica hotărârea în sensul că va respinge acțiunea reclamanților precum și cererea de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M, cu sediul în Târgu-M,-, județul M și Consiliul Județean M, cu sediul în Târgu-M, P-ța -, nr. 1, județul M, împotriva sentinței nr. 792 din 24 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mureș - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
Modifică hotărârea recurată în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în Târgu-M,-, județul M, în contradictoriu cu pârâta DGASPC
Respinge cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean
dispoziția privind obligarea pârâtei și intimatului la plata sporului de confidențialitate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
pentru, fiind
plecat din instanță, semnează
judecător delegat,
GREFIER,
red.
tehnored. BI/2ex
jud.fond:
-18.09.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
