Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 83/2010. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 83/CA
Ședința publică de la 22 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roșculeț Leocadia
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul, domiciliată în comuna, satul, județul V, în contradictoriu cu intimatul Primarul comunei, având ca obiect - litigiu/Legea nr.188/1999, recurs împotriva sentinței nr.205/CA/05.10.2009 a Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă recurentul, personal, asistat de avocat, din cadrul Baroului V, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care se află la al treilea termen de judecată.
Prin serviciul registratură al instanței, intimata a depus întâmpinare într-un singur exemplar.
Interpelat fiind, reprezentantul recurentului arată că a studiat întâmpinarea și nu dorește termen pentru a lua la cunoștință.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea cererii de recurs.
Avocat, pentru recurent, depune traducerea contractului de muncă al recurentului, cu care face dovada că acesta nu era în țară la momentul pronunțării hotărârii, drept pentru care a solicitat repunerea în termenul de recurs.
În concluzie, solicită admiterea cererii formulate și repunerea în termenul de recurs a recurentului.
Instanța, constatând dezbaterile încheiate, rămâne în pronunțare cu privire la cererea formulată.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față.
Prin sentința civilă nr. 205/CA din 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vasluia fost respinsă ca fiind inadmisibilă contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu Primarul comunei, județul
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că prin hotărârea nr. 14/31.03.2009 a Consiliului Local s-a dispus restructurarea Centrului de Cultura și Educație prin desființarea posturilor prevăzute în statul de funcții începând cu data de 31.03.2009, respectiva hotărâre fiind verificată sub aspectul legalității de către Instituția Prefectului jud. V - Direcția pentru Controlul Legalității Actelor și Contencios Administrativ.
În temeiul hotărârii nr. 14/31.03.2009 și având în vedere și dificultățile economice cu care se confruntă Centrul de Cultură și Educație, s-a emis dispoziția nr. 223/22.05.2009, prin care a fost concediat din funcția de director, începând cu data de 25.05.2009. În conținutul dispoziției nr. 223/22.05.2009 s-a menționat că aceasta poate fi contestată conform prevederilor Legii nr. 554/2004 la instanța de contencios administrativ. La data de 25.05.2009, a contestat dispoziția nr. 223/22.05.2009.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Conform art. 106 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, în cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Din coroborarea dispozițiilor legale indicate rezultă că anterior sesizării instanței cu anularea dispoziției nr. 223/22.05.2009, contestatorul avea obligația exercitării recursului administrativ, ca o condiție de admisibilitate a acțiunii.
În cuprinsul contestației, contestatorul a precizat că nu au fost respectate clauzele contractului de management încheiat în calitate de director al Centrului de Cultura și Educație. Chiar și în această situație, dispozițiile referitoare la procedura prealabilă sunt incidente, întrucât art. 35 alin. 1 din OUG nr. 189/2008 prevede că soluționarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractului de management, precum și a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează tot potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul care solicită în primul rând repunerea în termenul de recurs motivat de faptul că a fost plecat din țară și a depășit termenul legal de a declara recurs.
Pe fondul cauzei recurentul precizează că instanța de fond nu a analizat dispoziția nr. 223/2009 și a dat o interpretare greșită actului dedus judecății, omițându-se a se analiza actele depuse la data de 25.05.2009. De asemeni, învederează recurentul că nu a beneficiat de apărător pe parcursul judecății.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul-intimat solicită a se constata că recursul este tardiv formulat iar în condițiile în care recurentul dovedește repunerea în termenul de recurs, să se respingă acțiunea motivat de faptul că reclamantul nu a făcut aplicarea disp. art. 7 din Legea 554/2004.
În recurs, recurentul a depus un înscris cu privire la ocuparea unui loc de muncă în Germania pentru perioada 7.09.2009 până la data de 7 nov.2009.
Curtea, examinând cererea privind repunerea recurentului în termenul de recurs reține următoarele:
Reclamantul a făcut dovada că a avut o ofertă de muncă în Germania pentru perioada cuprinsă între 7.09.2009 și 11 nov.2009.
Potrivit disp. art. 103 al. 2 din Codul d e procedură civilă actul de procedură, în cazul de față declararea și motivarea recursului trebuiau făcute în termen de 15 zile de la data încetării cauzei respectiv de la data de 11 nov. 2009 cu obligarea recurentului de a arăta și motivele pentru care a depășit acest termen.
Se va observa însă că recurentul nu a depus nici un înscris din care să rezulte că a fost ieșit din țară în acea perioadă și că acel act nu este decât un act fără valoare în această situație.
Mai mult, pe dovada comunicării sentinței recurate a semnat soția recurentului, persoană ce putea să-l anunțe la timp și pe care o putea mandata pentru a-i declara recurs.
Prin cererea de recurs, recurentul a precizat că va depune biletele de avion pentru a face dovada că nu se afla în țară, situație pe care nu a dovedit-
Față de cele reținute se va respinge ca nedovedită cererea de repunere în termenul de recurs.
Ca o consecință a acesteia se va respinge ca tardiv recursul promovat împotriva sentinței civile nr. 205/CA din 5 oct. 2009 și va fi menținută ca fiind legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de repunere în termenul de recurs.
Respinge ca tardiv recursul introdus de reclamantul împotriva sentinței nr. 205/CA/5.10.2009 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
22.03.2010
Tribunalul Vaslui:
- -
Președinte:Roșculeț LeocadiaJudecători:Roșculeț Leocadia, Violeta Elena Pinte, Dan