Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 830/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 06.05.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 830
Ședința publică din 2 iunie 2009
PREȘEDINTE: Dascălu Maria Cornelia
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER -
JUDECĂTOR 3: Belicariu Maria
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă Direcția Generală a Finanțelor Publice A împotriva sentinței civile nr. 364/25.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 mai 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și prin care s-a dispus amânarea pronunțării.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, instanța constată următoarele
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Arad la data de 8 aprilie 2008 reclamantul a chemat în judecată pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună încadrarea sa în funcția generală de execuție consilier juridic superior, treapta I de salarizare, începând cu data de 01.01.2005, conform art. 6 alin. 9 din OUG nr. 92/2004, plata diferențelor de salarii, actualizate cu rata inflației la data efectuării plății, dintre salariile pentru funcția publică generală de execuție consilier juridic asistent treapta I pe care pârâta 1 le-a achitat, și salariile pe care trebuia să le primească, aferente funcției publice generale de execuție consilier juridic asistent treapta I de salarizare, începând cu data de 01.01.2005 și la plata diferențelor asimilate salariului (sporuri, salariu de merit, prime de vacanță, stimulente) în măsura în care au fost acordate, actualizate cu rata inflației la data efectuării plății, dintre aceste drepturi asimilate salariului pentru funcția publică generală de execuție consilier juridic asistent treapta I pe care pârâta i le-a achitat și drepturile asimilate salariului pe care trebuia să le primească, aferente funcției publice generale de execuție, consilier juridic superior, treapta I de salarizare, începând cu 01.01.2005.
Prin nr. 301/01.07.2008 a fost admisă acțiunea însă cu referire la o altă persoană și vizând un alt obiect, motiv pentru care prin nr. 1212/13.11.2008 pronunțată în dos. Nr- Curtea de Apel Timișoaraa admis recursul declarat de pârâta. A și a casat hotărârea recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare pe fon aceleiași instanțe.
Urmare a rejudecării în fond după casare prin sentința civilă nr. 364/25.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arads -a respins excepția de inadmisibilitate a acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice A, s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul, cu domiciliul procesual ales în A, B-dul - nr.5-7 cabinet avocat, împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice
A fost obligată pârâta să încadreze reclamantul în funcția publică de execuție de consilier juridic superior treapta I de salarizare începând cu data de 01.01.2005 conform art.6 (9) din nr.OUG92/2004.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului diferențele de drepturi salariale și diferențele de drepturi asimilate salariului, actualizate cu rata inflației la data efectuării plății, dintre salariile pentru funcția publică generală de consilier juridic asistent treapta I achitată și cele aferente funcției publice de consilier juridic superior treapta I de salarizare începând cu 01.01.2005 și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 2.500 lei.
În motivarea sentinței s-a reținut în esență următoarele:
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate de pârâtă.
A respins excepția tardivității acțiunii, invocată în temeiul art. 7 alin. 7 din legea 554/2004 ca nefondată întrucât prin acțiune reclamantul nu a solicitat anularea vreunui act administrativ, făcând precizare în acest sens, consemnată în Încheierea de ședință din data de 06.05.2008.
Obiectul cererii vizează drepturile salariale solicitate în baza încadrării eronate dispuse de pârâtă, raportat la calitatea de funcționar public a reclamantului, iar în Legea nr.188/1999 nu se impune obligativitatea respectării condițiilor și termenelor prevăzute de legea contenciosului administrativ.
A respins și excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei întrucât între reclamant și A există un raport juridic obligațional născut pe baza raportului de serviciu dintre funcționarul public numit de către angajator în speță A pe baza actului de numire emis de conducătorul instituției.
Revenind la fondul cauzei instanța a reținut că reclamantul a solicitat să se constate nulitatea încadrării sale în funcția de consilier juridic asistent treapta I, reîncadrare operată prin Decizia nr. 520/15.07.2003.
Examinând copia carnetului de muncă al reclamantului ( fila 6 -11), instanța a constatat că acesta este absolvent al Universității " " din S și Universitatea " " din A - facultatea de drept fiind posesorul diplomei de licență nr. 1401/19.10.2000.
În conformitate cu reglementările Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, a fost numit începând cu 01.09 2000 în funcția publică generală de execuție de consilier juridic specialitate categoria A clasa a III -a gradul
În urma apariției Legii 161/2003 în 15.07.2003, a fost numit în funcția publică de execuție de consilier juridic asistent clasa I, deși conform art. XVIII din Titlul III al legii 161/2003, pentru anul 2003 funcționarii publici își mențin drepturile salariale stabilite conform OUG 192/2002 privind reglementările drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici.
Prin legea 161/2003 s-a modificat substanțial Legea nr. 188/1999 instituind un nou sistem de salarizare, pe clase, categorii și grade profesionale.
În conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. 1 din legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici astfel cum au fost modificate prin prevederile art. 8 de la art. XVIII din Titlul III pct. 8 din legea 161/2003 " sunt funcționari publici de execuție din clasa I, persoanele numite în următoarele funcții publice: expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor.
Or, conform art. 9 lit. a și c din legea nr. 188/1999 modificată prin titlul III art. LIII pct. 8 din Legea 161/2003 " funcțiile publice se împart în 3 clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării funcției publice, după cum urmează:a) clasa I cuprinde funcționarii publici pentru a căror ocupare se cer studii universitare de licență absolvită cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalenta; b) clasa I cuprinde funcționarii publici pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă;c) clasa a III-a cuprinde funcțiile pentru a căror ocupare se cer studii medii, liceale absolvite cu diplomă.
În conformitate cu art. 15 din Legea nr. 188/1999 modificată prin titlul III art. XIII din legea nr. 161/2003: " Funcțiile publice de execuție sunt statuate pe grade profesionale după cum urmează: a) superior ca nivel maxim;b) principal; c) asistent; d) debutant."
Totodată conform art. XVII alin. 1 lit. a din Titlul III al legii 161/2003 " Funcționarii publici numiți în funcțiile publice prevăzute de Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare vor fi: a) numiți în funcții publice prevăzute în anexa la prezentul titlu, dacă desfășoară una dintre activitățile prevăzute la art. 2 alin. (3) și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 49 din legea 188/1999, cu modificările și completările ulterioare".
În aceste condiții, Tribunalul a reținut că, la data apariției OUG nr. 92/2004 reclamantul avea funcția publică generală de consilier juridic conform studiilor superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență, făcând parte din categoria funcționarilor publici de execuție din clasa
Deoarece reclamantul a avut conform Legii 161/2003 funcția generală de execuție de consilier juridic care este exclusiv clasa I, având și gradul I, pârâta în mod greșit a procedat la aplicarea alin. 3 al art. 6 din OUG 92/2004, care se referă la funcționarii publici de execuție din clasa a III-a, aceasta cuprinzând funcțiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diplomă.
Prin urmare, în considerarea faptului că prin Legea 161/2003 care modifică Legea nr. 188/1999 prin aceea că a schimbat sistemul de clasificare funcționarilor publici în sensul că s-au înlocuit categoriile prevăzute în forma inițială a legii nr. 188/1999 cu clase vechile clase cu grade profesionale, reclamantul având funcția generală de execuție de consilier juridic care este exclusiv clasa I și gradul I, nu putea fi încadrat decât potrivit alin. 9 al art.6 din OUG nr. 92/2004, conform căruia " Funcționarii publici de execuție salariați potrivit Ordonanței de urgență nr. 92/2004, la categoria 1 B sau C clasa I gradul I, se reîncadrează în gradul profesional superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I - IV pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior treapta I de salarizare.
În aceste condiții, reclamantul având în vechea clasificare gradul I, trebuia să beneficieze, conform art. 6 alin 9 din OUG 92/2004, de salariul de bază prevăzut în anexa nr. III tabel BB, pentru funcția publică generală de execuție, gradul profesional superior, treapta I de salarizare.
Față de aceste considerente instanța a apreciat că este nelegală reîncadrarea reclamantului în funcția publică de execuție de consilier juridic asistent clasa I, o asemenea reîncadrare echivalând cu retrogradarea funcționarului respectiv, dovadă în acest sens fiind și faptul că salarizarea aplicată prin reîncadrarea conform art. 6 din OUG nr. 92/2004 a dus la reducerea drepturilor salariale de la 7.612.770 la 7.186.300, poziția 22 din copia cărții de muncă ( fila 11 dosar), cu toate că trebuia aplicată salarizarea potrivit noilor funcții și grade profesionale și reclamantului, respectiv conform art. XVIII din Titlul III al legii 161/2003 pentru anul 2003, funcționarii publici își mențin drepturile salariale stabilite conform OUG 192/2002.
Tribunalul a reținut că este întemeiată susținerea reclamantului că prin modul în care s-a făcut aplicarea prevederilor legale ale art. 6 din OUG 92/2003 cu consecința diminuării drepturilor salariale, practic a avut loc o retrogradare în funcție, instanța constatând că, pârâta contrar prevederilor art. 75 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public - prin modificarea nelegală a unuia dintre elementele raportului de serviciu, respectiv a drepturilor salariale a modificat în mod unilateral raportul de serviciu dintre cele două părți.
Față de eroarea săvârșită de pârât s-a impus admiterea acțiunii reclamantului așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei la remedierea erorii prin încadrarea legală a reclamantului în raport cu studiile absolvite și vechimea în activitatea de consilier juridic conform art. 6 alin. 9 din OUG nr. 92/2004 precum și la obligarea pârâtei la plata diferențelor de drepturi salariale începând cu data de 01.01.2005, dată de la care s-a aplicat dispozițiile art. 6 alin. 3 din OUG 92/2004 contestate de către reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta recurentă Direcția Generală a Finanțelor Publice A, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată și nelegală.
În motivarea recursului se arată că prin sentința civilă nr. 364/25.02.2009, Tribunalul Arada admis acțiunea reclamantului, a respins excepția de inadmisibilitate a acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice A; a fost obligată pârâta să încadreze reclamantului în funcție publică de execuție de consilier juridic superior treapta I de salarizare, începând cu data de 01.01.2005;a fost obligată să plătească diferențele de drepturi salariale și a diferenței de drepturi asimilate salariului, actualizate cu rata inflației de la data efectuării plății, dintre salariile pentru funcția publică generală de consilier juridic asistent treapta I de salarizare începând cu 01.01.2005.
Instanța de fond a respins excepțiile invocate de pârâtă însă a motivat în cuprinsul sentinței acest fapt, așa cum în mod imperativ s-a dispus de art. 304 punctul 7.pr.civ.
Pârâta recurentă invocă excepția prematurității formulării acțiunii prin neîndeplinirea procedurii prealabile.
Potrivit dispozițiilor art. 1 aliniatul 1 coroborate cu prevederile art. 7 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ procedura prealabilă în contencios administrativ este obligatorie.
În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Art. 31 aliniatul 1 prevede că "soluționarea contestaților în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporurilor, premiilor și a altor drepturi, care se acordă potrivit prevederilor prezentei ordonanțe, este de competența ordonatorilor de credite".
Mai invocă excepția tardivității introducerii acțiunii în contencios administrativ.
"Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice și peste termenul prevăzut la aliniatul 1, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripție".
Precizează că reclamantul nu și-a exercitat acest drept înăuntrul intervalului de timp prevăzut de lege, fiind astfel decăzut din exercițiul dreptului respectiv, având drept consecință inadmisibilitatea unei acțiuni ulterioare prin care acesta să pretindă realizarea dreptului.
Mai invocă excepția prescripției dreptului de a introduce acțiunea.
Conform dispozițiilor art. 166 aliniatul 1, "Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".
Pe fond apreciază că în soluționarea acțiunii instanța de fond, prin sentința pronunțată a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor aplicabile în speță nr.OUG 82/000, nr.OUG 82/2004 și nr.OUG 92/2004.
Instanța de fond greșit a reținut că se impune reîncadrarea în gradul profesional superior potrivit art. 6 aliniatul 9 din nr.OUG92/2004, fiind indusă în eroare de afirmația reclamantului, precizând că pârâtul i-a greșit încadrarea și salarizarea, prevăzută de lege potrivit funcției publice generale de execuție,începând cu data de 01.01.2005, fiind salarizat conform consilier juridic asistent treapta I de salarizare și nu consilier juridic superior treapta I de salarizare" deoarece pe de o parte dispozițiile nr.OUG 92/2004 vizau de fapt salarizarea funcționarilor publici pe anul 2005 și nu reîncadrarea care s-a făcut în anul 2003 în conformitate cu Legea nr. 161/2003, iar pe de altă parte faptul că potrivit art. 9, 10 și 11 din Legea nr. 188/1999 studiile erau definite de categoria a, iar clasa (în speță clasa III) reprezintă o structură ierarhică în cadrul categoriei studiilor (în cazul reclamantului superioare) și nicidecum clasa III nu vizează studiile medii, care sunt date de categoria
Agenția Națională a Funcționarilor Publici, elaborează anual Planul de ocupare a funcțiilor publice care stabilește numărul funcțiilor publice rezervate promovării funcționarilor publici care îndeplinesc condițiile lega,e respectiv numărul de funcții publice pe fiecare clasă, categorie și pe grade profesionale, fiind aprobat de acesta după consultarea organizațiilor sindicale ale funcționarilor publici, reprezentative la nivel național, se supune aprobării Guvernului.
Pârâta recurentă consideră că angajatorul a stabilit corect acestuia salariul de bază, conform nr.OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pe anul 2005, anexa nr. III, în acest sens fiind și practica Curții de Apel Timișoara.
Pentru considerentele prezentate mai sus pârâta recurentă solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca netemeinică și nelegală.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a disp. art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, și văzând că nu sunt incidente disp. Art. 306 alin. 2. pr. Civilă instanța în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu disp. art. 304 pct. 9 din același cod l-a admis ca fiind întemeiat și a modificat în tot hotărârea recurată în sensul că a respins acțiunea reclamantului ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privesc excepțiile invocate de către recurentă, excepții analizate de către instanța de fond, Curtea observă că aceste excepții au fost respinse în mod legal de către tribunal, întrucât obiectul acțiunii reclamantului privește refuzul pârâtei recurente de a acorda anumite drepturi salariale, iar în cazul unor astfel de refuzuri îndeplinirea procedurii prealabile, prev. De art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului nu este obligatorie, persoana considerată vătămată se poate adresa direct instanței de contencios administrativ.
Tribunalul a respins excepția tardivității acțiunii, invocată în temeiul art. 7 alin. 7 din legea 554/2004 ca nefondată întrucât prin acțiune reclamantul nu a solicitat anularea vreunui act administrativ, făcând precizare în acest sens, consemnată în Încheierea de ședință din data de 06.05.2008, ci obiectul cererii sale vizează drepturile salariale solicitate în baza încadrării eronate dispuse de pârâtă, raportat la calitatea de funcționar public a reclamantului, după cum în mod corect a respins și excepția prescripției dreptului reclamantului de a introduce acțiunea în raport de disp. Art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește fondul acțiunii, Curtea constată din copia carnetului de muncă al reclamantului ( fila 6 -11 dosar fond inițial), că acesta este absolvent al Universității " " din S și Universitatea " " din A - facultatea de drept fiind posesorul diplomei de licență nr. 1401/19.10.2000.
În conformitate cu reglementările Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, a fost numit începând cu 01.09 2000 în funcția publică generală de execuție de consilier juridic specialitate categoria A clasa a III -a gradul
Instanța de fond în mod greșit a reținut că se impune reîncadrarea reclamantului în gradul profesional superior potrivit art. 6 aliniatul 9 din nr.OUG92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, deoarece pe de o parte dispozițiile nr.OUG 92/2004 vizau de fapt salarizarea funcționarilor publici pe anul 2005 și nu reîncadrarea care s-a făcut în anul 2003 în conformitate cu Legea nr. 161/2003, iar pe de altă parte faptul că potrivit art. 9, 10 și 11 din Legea nr. 188/1999 studiile erau definite de categoria a, iar clasa (în speță clasa III) reprezintă o structură ierarhică în cadrul categoriei studiilor (în cazul reclamantului superioare) și nicidecum clasa III nu vizează studiile medii, care sunt date de categoria
Reclamantului intimat i se aplică disp. Art. 6 alin. 3 din nr.OUG 92/2004, care stipulează că, (6) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 1 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I - IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 1 de salarizare și nicidecum disp. Art. 6 alin. 9 din același act normativ, care prevăd că, Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004, la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 1 se reîncadrează în gradul profesional superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I - IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior, treapta 1 de salarizare.
Dispozițiile art. 6 alin. 3 din nr.OUG 92/2004 indicate mai sus arată că reîncadrarea reclamantului făcută la data de 15.07.2003 în consilier juridic, clasa I, grad profesional asistent, treapta I, a fost în concordanță cu aceste dispoziții legale.
Mai mult reclamantul intimat nu poate trece de la gradul profesional asistent la gradul superior, doar dacă are o vechime de 2 ani în funcția de execuție din gradul profesional principal, astfel că trecerea de la gradul profesional asistent direct la gradul superior este contrară legii și din acest punct de vedere hotărârea recurată este nelegală, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor legale arătate mai sus.
Dovadă în acest sens este și împrejurarea că pe perioada procesului reclamantul s-a prezentat la examenul de promovare în grad profesional principal, prin Decizia nr. 136/20.01.2009 emisă de recurentă fiind promovat, promovare ce a fost operată și în cartea de muncă a acestuia, poziția 34 (fila 17 dosar recurs).
Pentru cele arătate în speță este incident motivul de modificare a hotărârii recurate prev. De art. 304 pct. 9. procedură civilă.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta A împotriva sentinței civile nr. 364/25.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul.
Modifică hotărârea recurată, în sensul că respinge acțiunea.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Red./29.06.2009
Tehnodact / 2 ex/1.07.2009
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător
Președinte:Dascălu Maria CorneliaJudecători:Dascălu Maria Cornelia, Claudia, Belicariu Maria
