Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 832/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 832/CA/2008
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.379/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba.
Față de absența motivată a domnului judecător din completul de recursuri, potrivit procesului verbal de absență întocmit la data de 24.06.2008, în conformitate cu art.98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul de judecată s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu, în persoana domnului judecător - -.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă mandatarul ales al recurentului, avocat, lipsă fiind recurentul și intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că Poliție Mun.B a comunicat la dosar adresa nr. 121.057 prin care a răspuns solicitărilor instanței.
De asemenea, intimatul Aad epus la dosar, prin Serviciul Registratură, o cerere prin care solicită acordarea unui termen întrucât reprezentantul instituției este plecat în concediu de odihnă.
Instanța comunică un exemplar din întâmpinare mandatarului recurentului.
Reprezentantul recurentului, față de cererea de amânare formulată A solicită respingerea cererii de amânare având în vedere că aceasta și poartă ștampila instituției și nici semnătura reprezentantului legal, fiind semnată de consilierul juridic; arată că nu mai are cereri de formulat.
Instanța respinge cererea de amânare formulată intimata A, având în vedere că aceasta nu a fost semnată de reprezentantul legal al instituției, iar citația a fost primită în data de 08.05.2008 și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile nr. 379/CAF/2008, obligarea pârâtului intimat A să plătească suma de 3.840 lei, reprezentând drepturi bănești cuvenite pe orele suplimentare efectuate în perioada iunie 2005-ianuarie 2006, actualizate cu indicele de inflație, obligarea acestuia la plata integrală a sumei de 3.099 lei cheltuieli de judecată făcute în primă instanță, pentru motivele expuse în scris. Solicită cheltuieli de judecată în valoare de 1.500 lei reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr. 8R, pe care o depune la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.379/CAF/12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamantul ÎMPOTRIVA PÂRÂTULUI Inspectoratul de Poliție al Județului A și ca urmare pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 310 lei, din care 101 lei reprezintă valoarea actualizată a meselor gratuite pentru zilele în care reclamantul a prestat activitate 24 ore și 209 lei diferența de actualizare pentru primele de vacanță pe anii 2004 - 2005.
Prin aceeași sentință au fost respinse celelalte pretenții și s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecată împotriva pârâtului Ministerul Administrației și Internelor
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 248 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele acestei sentințe, prima instanță a reținut următoarele;
Reclamantul a lucrat la Poliția Mun. B până la data de 5.04.2006 când a fost pensionat, având gradul profesional de agent șef principal.
Potrivit disp. art. 16 din OG nr.38/2003 orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către polițiști se plătesc cu un spor din salariul de bază, iar in anexa 8 la Ordinul MAI nr.132/2004, art.2 prevede că acest spor poate fi plătit numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă in scris de șeful ierarhic, care întocmește la începutul anului un raport cuprinzând persoanele care prin natura atribuțiilor de serviciu pot efectua ore suplimentare pentru care urmează a se solicita plata sporurilor respective.
Din raportul de expertiză contabilă efectuat in cauză rezultă că reclamantul a prestat in perioada iunie 2005-decembrie 2005 un nr. de 288 ore suplimentare, necompensate cu zile libere și neplătite, iar in anul 2006 reclamantul a fost in concediu medical și nu are ore suplimentare.
Pârâtul IPJ a precizat că nu există dispoziție dată de Seful Inspectoratului prin care să se dispună efectuarea orelor suplimentare respective de către reclamant, astfel că sporul in cauză nu poate fi plătit, nefiind întrunite cerințele stabilite prin art.16 din OG nr.38/2003.
Reclamantul trebuia sa beneficieze, conform prevederilor art.37 din.38/2003, la plecarea in concediu legal de odihna de o prima de concediu egala cu salariul de bază din luna anterioară precarii in concediu. La data de 11.07.2007 i s-a plătit reclamantului 1598 lei reprezentând c/val. primelor de concediu pentru anii 2004-2005, iar in anul 2006 reclamantul a fost in concediu medical până la data pensionarii, astfel că nu a beneficiat de concediu de odihnă și primă de vacantă.
Diferența de actualizare de la data datorării primelor de vacanta - august 2004, septembrie 2005- la data plații -11.07.2007 este de 209 lei, sumă pe care pârâtul va fi obligat să o achite reclamantului.
In ce privește solicitarea formulată de reclamant privind plata c/val. meselor gratuite se constată ca prin HG nr.65/2003 s-a stabilit acordarea Normei nr.12- suplimentul B de hrană polițistelor care depun eforturi deosebite sau se află in situații speciale. La pct.3 din tabelul cuprinzând categoriile de efective care beneficiază gratuit de acest supliment de hrană sunt prevăzuți și polițiștii care deservesc stațiile radiotehnice sau punctele de comandă, în ture sau, unde se lucrează în ture, numai pe timpul lucrului efectiv.
Reclamantul este îndreptățit să beneficieze de acest drept in condițiile in care și-a desfășurat activitatea la sediul Politiei Mun. B ca lucrător la camera de serviciu, respective ofițer de serviciu pe unitate, locație unde se aflau stațiile de radio de emisie recepție. Valoarea actualizată a normei de hrană cuvenite reclamantului pentru cele 48 de zile cât a prestat activitate timp de 24 de ore este de 101 lei, sumă pe care va fi obligat pârâtul să o plătească reclamantului.
Pentru considerentele expuse, se constată că acțiunea reclamantului este parțial întemeiata, in sensul obligării pârâtului IPJ la plata sumei de 310 lei reprezentând valoarea actualizată a c/val. meselor gratuite pentru zilele in care reclamantul a prestat activitate 24 de ore și diferența de actualizare pentru primele de vacantă pentru anii 2004-2005. Celelalte pretenții se dovedesc nefondate, sens in care vor fi respinse.
In baza art.274 Cod pr.civilă pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului cheltuieli de judecata proporțional cu valoarea pretențiilor admise, respectiv suma de 248 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul obligării pârâtului să-i plătească și suma de 3.840 lei reprezentând drepturile bănești cuvenite pentru orele suplimentare efectuate în perioada iunie 2005 - ianuarie 2006, actualizate cu indicele de inflație, precum și întreaga sumă de 3.099 lei cheltuieli de judecată justificate în prima instanță.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că orele suplimentare efectuate au fost evidențiate în documentele întocmite lunar denumite "situația orelor prestate pentru acordarea sporurilor în baza Anexa 48 și Anexa 6 pct.3 a Ordinului nr.275/2002" document aprobat lunar de către șeful ierarhic, așa cum a constatat și expertiza contabilă efectuată în cauză de către expertul, astfel că în mod greșit prima instanță a făcut aplicațiunea art.2 din Anexa 8 Ordinului nr.132/2004 și a respins capătul de cerere privind plata drepturilor bănești pentru orele suplimentare, ignorând prevederile art.41 și 42 din Constituția României, art.154 raportat la art.117 - 120 Codul muncii, art.1 alin.1 - 3 și art.16 din nr.OG38/2003, art.44 din Legea nr.360/2002 și art.33 alin.2 din Legea nr.188/1999.
Reclamantul mai arată că, deși a dovedit cheltuielile de judecată în sumă totală de 3.099 lei reprezentând taxa de timbru, onorariu de expertiză și avocațial, prima instanță a obligat pârâtul doar la 248 lei, aplicând greșit prevederile art.274 Cod pr.civilă.
În drept invocă prevederile art.304 pct.9 raportat la art.304/1 Cod pr.civilă.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru conform prevederilor art.15 lit.a din Legea nr.146/1997.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul A solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât nu a fost aprobată în mod legal efectuarea orelor suplimentare.
Examinând recursul reclamantului în raport cu motivele invocate și actele dosarului, se constată că este fondat, urmând să fie admis, iar sentința modificată în parte, în sensul admiterii și a capătului de cerere privind plata orelor suplimentare, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 2.349,3 lei reprezentând onorariu de expertiză 1.560 lei, taxă de timbru 39,3 lei și onorariu avocațial 750 lei.
Instanța de fond a respins capătul de cerere din acțiunea reclamantului, prin care a solicitat obligarea pârâtului să-i plătească suma de 3.840 lei reprezentând drepturi bănești pentru orele suplimentare efectuate în perioada iunie 2005 - 1 ianuarie 2006 (288 ore)m apreciind că această sumă nu i se cuvine, deoarece efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispusă în scris de șeful ierarhic așa cum prevede Ordinul nr.132/2004 emis în aplicarea dispozițiilor nr.OG38/2003.
Din actele dosarului și prevederile legii aplicabile în cauză, rezultă că sub acest aspect sentința atacată este dată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, reclamantul în perioada iunie 2005 - 1 ianuarie 2006 fost încadrat la Poliția Orașului B - funcționar public cu statut special, perioadă în care a prestat ore suplimentare în zilele lucrătoare și nelucrătoare, în număr de 288 ore, care nu au fost compensate cu zile libere și nici plătite, după cum rezultă din expertiza contabilă efectuată în cauză de expertul (filele 57 - 65).
Aceste ore suplimentare au fost evidențiate în documentul lunar denumit "situația orelor prestate pentru acordarea sporurilor în baza Anexa 48 și Anexa 6 pct.3 a Ordinului nr.275/2002", document aprobat de către șeful A, iar suma cuvenită pentru aceste ore este de 3.110 lei, care actualizată în raport cu indicatorii de inflație, până în aprilie 2006 este de 3.530 lei (fila 61).
Pârâtul nu a contestat efectuarea acestor ore suplimentare, însă susține că efectuarea acestor ore nu a fost dispusă în scris de către șeful ierarhic conform Ordinului NR.132/2004, iar în afară de aceasta numărul orelor reținute ca fiind prestate suplimentar de către reclamant depășesc plafonul maxim de 120 ore muncă pe an.
Este adevărat că potrivit dispozițiilor art.16 din nr.OG38/2003 sunt plătite doar un număr limitat de ore suplimentare peste durata normală a muncii și că nu s-a emis o dispoziție scrisă de către șeful ierarhic pentru prestarea orelor suplimentare, însă realitatea și necesitatea prestării orelor suplimentare este dovedită cu documentele întocmite și aprobate apoi de către șeful ierarhic privind plata sporurilor, astfel că față de prevederile art.41 și 42 din Constituția României și art.117 - 120 și 154 Codul muncii, orele prestate suplimentar nefiind compensate cu ore libere sau bani, până la data pensionării reclamantului, cererea de plată a acestora este întemeiată.
Ca urmare, este îndeplinit motivul invocat de reclamant, respectiv art.304 pct.9 și art.304/1 Cod pr.civilă, astfel că sentința atacată va fi modificată, în sensul admiterii și acestui capăt de cerere, obligând pârâtul să plătească reclamantului și suma de 3.530 lei cu titlu drepturi bănești reprezentând orele suplimentare prestate în perioada iunie 2005 - 1 ianuarie 2006, actualizate în raport cu indicatorul de inflație, sumă din care va fi reținut impozitul și CAS - ul legal.
Examinând și al doilea motiv de recurs, respectiv cuantumul cheltuielilor de judecată, instanța având în vedere actele depuse în dosar, din care rezultă cuantumul total al acestora la 2.349,3 lei reprezentând onorariu de expertiză, taxă de timbru și onorariu avocațial stabilit conform prevederilor art.274 alin.3 Cod pr.civilă, constată că acordarea numai a sumei de 248 lei cu titlu de cheltuieli de judecată este greșită și ca urmare, prin aplicarea prevederilor art.274 Cod pr.civilă, se impune obligarea pârâtului să plătească reclamantului suma de 2.349,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate la instanța de fond.
Întrucât recursul va fi admis, se impune obligarea pârâtului intimat să plătească reclamantului și cheltuieli de judecată efectuate în recurs justificate cu chitanța depusă la dosar în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocațial stabilit conform prevederilor art.274 alin.3 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva Sentinței nr.379/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba și în consecință:
Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că obligă pârâtul A să plătească reclamantului și suma de 3530 lei reprezentând contravaloare ore suplimentare actualizate cu indicele de inflație, sumă brută.
(continuarea deciziei civile nr.832/CA/24.06.2008)
*
Majorează cuantumul cheltuielilor de judecată acordate reclamantului de la 248 lei la 2.349,3 lei.
Menține în rest hotărârea atacată.
Obligă intimatul A să plătească reclamantului 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 06 2008.
Președinte, - - -semn. vicepreședinte Curtea de Apel | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Concediu odihnă
Semn.Grefier șef
Red.
Dact.
2 ex./14.07.2008
Jud.fond -,
Președinte:Elisabeta LazărJudecători:Elisabeta Lazăr, Marieta Florea, Iosif Morcan
