Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 833/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 833/CA/2008
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Sibiu împotriva sentinței civile nr.203/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Față de absența motivată a domnului judecător din completul de recursuri, potrivit procesului verbal de absență întocmit la data de 24.06.2008, în conformitate cu art.98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul de judecată s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu, în persoana domnului judecător - -.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că mandatarul ales al intimatei Locuinței SRL, avocat, a comunicat prin fax, o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, la care a anexat factura fiscală și chitanța reprezentând onorariu avocat; de asemenea a comunicat la dosar și întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, iar anexat la întâmpinare împuternicirea avocațială.
Instanța constată cauza în stare de judecată și având în vedere solicitarea mandatarului ales al intimatei, de judecare a cauzei în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ fiscal înregistrată la Tribunalul Sibiu în dosar nr- reclamanta Locuinței a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Sibiu să se dispună anularea Deciziei de impunere nr. 904/2006, a Raportului de inspecție fiscală nr. 7089/12.12.2006 și a Deciziei nr. 9/16.02.2007 emise de pârâtă.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că organele de control fiscal au stabilit greșit obligații suplimentare la bugetul de stat în sarcina reclamantei, fără a lua în considerare modul în care reclamanta și-a condus evidența contabilă și a stornat în contabilitate cantitățile nereale de producție neterminată, astfel că suma de 289.859 lei nu reprezintă lipsă de gestiune pentru a fi impozabilă în condițiile art. 128 al.3 lit. e Cod fiscal.
Prin sentința nr. 203/CA/20.03.2008 Tribunalul Sibiua admis acțiunea reclamantei, a anulat actele atacate și datoria bugetară stabilită în sarcina reclamantei în cuantum de 55.088 lei. Pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în sumă de 2004,3 lei reprezentând taxă de timbru și onorariu expert.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut, potrivit expertizei contabile efectuată în cauză, că suma de 55.088 lei - TVA suplimentar stabilit de organele de control fiscal aferent lipsei în gestiune de 289.859 lei, nu se datorează de reclamantă întrucât soldul scriptic de produse neterminate în valoare de 289.859 lei se datorează înregistrării eronate în contabilitate a stocării și destocării producției în curs de execuție.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta Sibiu solicitând a se dispune modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii reclamantei și a menținerii actelor administrativ fiscale atacate.
Recurenta a susținut că hotărârea atacată este nemotivată în drept încălcând prev. art. 262 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă.
Pe fond susține că soluția instanței de fond este greșită, întrucât organele de inspecție fiscală au avut în vedere toate apărările justificate cu documente ale intimatei reclamante, căreia i-au acordat mai multe termene în vederea depunerii unor situații și corecții contabile, dar acestea nu au fost prezentate. Se susține totodată că expertiza contabilă nu a stabilit un consum normat corect, acesta fiind mult mai mare decât consumul real necesar, situațiile conținând valori ale producției neterminate ori neexecutate nu au justificarea în inventarele anuale anterioare din care să rezulte valorile care au fost stornate de intimata reclamantă, dar în expertiza contabilă nu s-a făcut o verificare și a acestor corelații dintre producția raportată în anii anteriori și cea stornată de reclamantă ca fiind eroare de înregistrare.
Totodată înregistrările în contabilitatea reclamantei nu s-au făcut în baza unor documente contabile justificative - bonuri de consum - potrivit art. 6 al.1 din 82/1991, astfel că sunt incidente prevederile art. 128 al. 3 lit. "e" raportat la art.137 al.1 lit. "b" din 571/2003.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru, conform art. 17 din legea 146/1997.
Prin întâmpinare intimata reclamantă solicită respingerea recursului, apreciind că recurenta critică doar concluziile raportului de expertiză contabilă, ori în fața instanței de fond nu a solicitat o contraexpertiză pentru a demonstra susținerile sale.
Recursul este nefondat.
Hotărârea instanței de fond este motivată în fapt și drept, astfel că nu sunt incidente prevederile art. 105 al.2 și 261 al.1 pct. 5 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a apreciat pe baza concluziilor raportului de expertiză că nu există pierderea constatată de organul fiscal, astfel încât să se impună aplicarea TVA - ului, suma de 289.859 lei fiind datorată înregistrării eronate în contabilitate a stocării și destocării producției în curs de execuție. Acestei stări de fapt, reținută pe baza raportului de expertiză contabilă, instanța i-a aplicat prevederile legale ale art. 1 și 8 din Legea 554/2001și art. 218 al. 2 Cod procedură fiscală, admițând acțiunea.
În ce privește criticile aduse pe fondul cauzei instanța apreciază că în cauză se impunea a se stabili dacă în cursul anilor 2004-2006 reclamanta avea o pierdere în gestiune reală, efectivă, care era considerată o livrare de bunuri supusă TVA-ului, în condițiile art. 128 al. 3 lit. e Cod fiscal sau suma de 289.859 lei rezultată din evidențele contabile ca pierdere se datorează greșitei înregistrări în contabilitate a producției în curs și a consumului normat pe produs.
Pentru că era în discuție stabilirea unei stări de fapt care presupunea cunoștințe de contabilitate, în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 201 al.1 Cod procedură civilă dispunând efectuarea unui raport de expertiză contabilă.
La acest raport de expertiză pârâta a avut obiecțiuni, expertul răspunzându-le prin completarea aflată la filele 563-567.
Dacă pârâta ar fi fost nemulțumită de concluziile expertizei și după această completare ar fi trebuit să solicite o contraexpertiză în condițiile și termenele prevăzute la art. 212 Cod procedură civilă, ceea ce însă nu s-a întâmplat.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond și-a bazat hotărârea pe concluziile raportului de expertiză contabilă.
În ceea ce privește respectarea prevederilor legii contabilității instanța reține că potrivit prevederilor 82/1991 republicată, persoanele juridice prevăzute la art. 1 al. 1 din lege au obligația să conducă și să organizeze contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activității.
Potrivit acestor reglementări contabilitatea de gestiune se organizează de administratorul persoanei juridice fie utilizând conturi specifice, fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiară, fie cu ajutorul evidenței tehnico-operative proprii.
Expertul contabil desemnat în cauză a constatat că reclamanta a condus contabilitatea de gestiune prin intermediul conturilor financiare prin dezvoltarea acestora în conturi analitice, pentru satisfacerea unor nevoi proprii de informare.
În evaluarea și înregistrarea produselor finite reclamanta a utilizat metoda standard-cost. În speță, societatea a evaluat și înregistrat produsele finite pe baza prețurilor de vânzare, valoarea producției neterminate fiind ajustată cu un coeficient determinat în funcție de gradul de finisare stabilit de compartimentul tehnic.
Conform constatărilor expertului contabil societatea a întocmit bonuri de consum global pentru consumul lunar. La sfârșitul fiecărei luni, societatea a întocmit un bon de consum pentru consumul lunar, diferențele între valoarea produselor evaluate la prețurile de vânzare și costul efectiv lunar, calculat global au fost evidențiate cu ajutorul contului 348 " Diferențe de preț la produse".
Astfel, societatea a determinat costurile efective la nivel global pentru întreaga producție estimată fără să determine costul unitar pentru fiecare produs obținut.
Este adevărat că reclamanta nu a determinat costul unitar pentru fiecare produs, dar concluzia expertului contabil conform căreia suma de 289.859 lei este o diferență doar scriptică și nu constituie o pierdere efectivă este fundamentată pe cantitatea de materii prime aprovizionată de reclamantă și care este justificată cu documente legale. Ori, plecând de la aceste cantități expertul a stabilit că soldul scriptic de produse neterminate în valoare de 289.859 lei se datorează înregistrării eronate în contabilitate a stocării și destocării producției în curs de execuție.
În aceste condiții, apreciind că reclamanta și-a condus contabilitatea printr-o metodă permisă de lege, că există documente contabile justificative pentru cantitățile de materii prime aprovizionate și că s-a produs o eroare în contabilitatea reclamantei în temeiul căreia a fost evidențiată artificial o pierdere de 289.859 lei, instanța consideră că în speță nu erau incidente prevederile art. 128 al. 3 lit. e din Codul fiscal, care ar fi impus ca lipsa în gestiune să fie calificată ca o livrare de bunuri, taxabilă sub aspectul TVA.
Cum nici motivele invocate potrivit art. 3041, 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă nu sunt incidente în cauză, instanța va respinge recursul pârâtei ca nefondat în temeiul art. 312 al.1 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Sibiu împotriva Sentinței civile nr.203/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24.06.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
-semn. Vicepreședinte
Curtea de Apel
Grefier,
- -
-semn.grefier șef
Red.MF
Dact./ex.2/11.07.2008
Jud.fond.,
Președinte:Elisabeta LazărJudecători:Elisabeta Lazăr, Marieta Florea, Iosif Morcan
