Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 84/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 07.01.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.84
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 24.01.2008
PREȘEDINTE: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Cristian Alexandru Dacu
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, împotriva sentinței civile nr.2401/23.10.2007, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu reclamanții - intimați, A, și și pârâta - intimată AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2401/23.10.2007 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada admis acțiunea reclamanților, A, în contradictoriu cu pârâta - Direcția Generală a Finanțelor Publice A, obligând pârâta să plătească reclamanților despăgubiri bănești reprezentând prima de concediu aferentă anului 2006, în sumă netă actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, respingând acțiunea reclamanților față de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În motivare s-a reținut că potrivit art.34 din Legea nr.188/1999, "(1) funcționarii publici au dreptul, în condițiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale și la alte concedii; (2) funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Conform Legii bugetului de stat pe anul 2004 nr.507/2003 și Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 nr.519/2003, aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă au fost suspendate până la data de 31 decembrie 2004.
Conform art.44 din nr.OUG92/2004, aplicarea dispozițiilor art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, au fost suspendate, același lucru făcându-se și prin legea bugetului pe anul 2006 și anume Legea nr.379/2005.
În prezent, aceste drepturi de care beneficiază funcționarii publici nu au mai fost suspendate prin legea bugetului, deci au fost repuse în vigoare.
Suspendarea dreptului reprezentând prima de concediu pentru funcționarii publici nu echivalează cu stingerea drepturilor respective, ci a avut doar ca efect imposibilitatea realizării acestora în intervalul de timp în care au fost suspendate.
Suspendarea dreptului la prima de concediu ori prelungirea termenului de punere în aplicare, nu pot fi considerate că ar înlătura însăși existența dreptului deoarece s-ar încălca principiul constituțional care garantează realizarea drepturilor acordate.
Ca urmare, pentru ca un drept să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudus jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada în care a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic să devină lipsit de orice valoare.
Așa fiind, tribunalul a admis cererea și a obligat pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A să plătească reclamanților primele de concediu pe anul 2006 actualizate cu rata inflației, respingând acțiunea față de Agenția Națională de Administrare Fiscală ca inadmisibilă pentru lipsa calității procesuale pasive.
În cauză a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A în nume propriu și în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
Recurenta arată că deși Legea nr.188/1999 republicată, prin dispozițiile art.35 alin.2 (fost art.34), prevede dreptul funcționarului public la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizația de concediu, exercițiul acestui drept a fost suspendat succesiv până în prezent, prin legile bugetare anuale. Astfel, aplicarea prevederilor legale referitoare la prima de concediu au fost suspendate succesiv prin art.10 alin.3 din Legea nr.631/2002 până la data de 31.12.2003, prin art.9 pct.7 din Legea nr.507/2003 până la data de 31.12.2004, prin art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004 până la data de 31.12.2005 și prin art. 5 alin.5 din Legea nr.379/2005 până la data de 31.12.2006.
În consecință, nu a existat temei legal de includere a acestor sume în bugetele autorităților publice locale, inclusiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice
Examinând recursul raportat la motivele expuse și cu cele prevăzute de art.304 proc.civ. se respinge ca nefondat pentru că:
Faptul că exercițiul dreptului în discuție, a fost suspendat printr-o serie de acte normative ulterioare, nu echivalează cu o înlăturare a existenței lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu s-a prevăzut acest lucru, iar prin nerecunoașterea sa s-ar contraveni atât art. 53 din Constituție cât și reglementărilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Prin urmare, dreptul la acțiune al reclamanților s-a născut la data la care a încetat orice cauză de suspendare, care a întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune pentru beneficiarii prevederii legale susmenționate și a cărei aplicare a fost suspendată sau amânată, prin acte normative temporare, până la data de 1 ianuarie 2007.
Că este așa, rezultă fără echivoc și din prevederile art. 64 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform cărora la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Din acest punct de vedere, neincluderea sumelor solicitate prin acțiune, în bugetele pârâtei, nu înlătură existența dreptului pretins de reclamanți.
În consecință, recursul se respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul A împotriva sentinței civile nr.2401/2007, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24.2008
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - LIBER - - -
GREFIER,
- -
RED:/05.02.08
TEHNORED:/05.02.08
2.ex./SM/
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecători - G/
Președinte:Victoria CatargiuJudecători:Victoria Catargiu, Claudia, Cristian Alexandru Dacu
