Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 868/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 868

Ședința publică de la 06 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti

JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu

JUDECĂTOR 3: Costinel Moțîrlichie

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței nr.3927 din 7 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant G și intimații pârâți PRIMARUL COMUNEI, CONSILIUL LOCAL.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art.302 CPC și că este scutit de taxa de timbru.

S-a referit că intimații pârâți nu au depus întâmpinare și că se solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit art.242 pct.2 CPC, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, instanța a trecut la deliberări.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâții PRIMARUL COMUNEI, CONSILIUL LOCAL, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați să-i acorde sporul de confidențialitate și de mobilitate în cuantum de 25%, aplicat la salariul de încadrare iar prin precizarea de la 7 decembrie 2007, acordarea sporului pentru complexitatea muncii în cuantum de 25%.

În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că, s-a aflat în raporturi de serviciu cu primăria în perioada menționată și potrivit legii trebuia să primească sporurile de confidențialitate și de mobilitate.

Prin sentința nr.3927 din 7 decembrie 2007, Tribunalul Gorja respins acțiunea reclamantului împotriva pârâților PRIMARUL COMUNEI, CONSILIUL LOCAL.

În considerentele sentinței s-a reținut că, sporurile de confidențialitate și de mobilitate se referă doar la consilierii juridici care pot negocia prestații suplimentare în bani și nu la ceilalți funcționari publici.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În motivele de recurs a susținut că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, întrucât nu înseamnă că pentru neacordarea acestor sporuri prin actul de numire, nu poată să intervină un control judiciar împotriva deciziei arbitrare a angajatorului de a nu accepta aceste clauze. A mai susținut că instanța de fond nu face nici un fel de referire la dispoziția nr.1184/2007 emisă de pârât.

Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

Reclamantul nu are calitatea de consilier juridic în cadrul pârâtei, ci aceea de secretar în cadrul Primăriei și a solicitat prin acțiunea formulată acordarea sporului de confidențialitate și de mobilitate aplicat salariului de încadrare.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin.3 din OUG 92/2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.

Această reglementare este aplicabilă începând cu anul 2005.

Pentru anul 2004 modalitatea de salarizarea funcționarilor publici era reglementată de art. 29 din legea nr. 188/1999.

Din cuprinsul art. 29 alin.1 din Legea nr. 188/1999, rezultă că pentru activitatea depusă funcționarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri și indemnizații.

În legislația specială aplicabilă profesiei de consilier juridic și anume în Legea nr. 514/2003, privind Organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic se prevede în cuprinsul art. 16 obligativitatea consilierului juridic de a respecta dispozițiile legale privitoare la interesele contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe, precum și cele referitoare la conflictul de interese fiind obligat să respecte secretul și confidențialitatea activității în condițiile legii.

Prevederile acestei legi, inclusiv cele privind confidențialitatea se aplică tuturor categoriilor de consilieri juridici și mai mult în art. 3 din Legea nr. 514/2003 se stipulează că în cazul consilierului juridic numit în funcție acesta are statutul funcționarului, potrivit funcției și categoriei acestuia.

Statutul Funcționarului Public instituie în art. 45 din Legea nr. 188/1999 obligația de confidențialitate a tuturor funcționarilor publici.

Clauza de mobilitate precum și clauza de confidențialitate sunt reglementate și definite în art. 20, 25 și 26 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

În conformitate cu art. 93 din Legea nr. 188/1999 privind Statul Funcționarului Public, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.

Din analiza art. 45 din Legea Funcționarului Public rezultă că cele două clauze de mobilitate și confidențialitate nu sunt contrare statutului funcționarului public, clauza de confidențialitate fiind reglementată expres, iar pentru clauza de mobilitate nu există o dispoziție contrară, prohibitivă.

Textele enunțate mai sus demonstrează obligativitatea consilierului juridic de a păstra secretul în legătură cu activitatea desfășurată.

Ca urmare, numai acesta poate să beneficieze de sporul în bani pentru stimularea respectării acestei clauze ținând seama și de faptul că în cazul nerespectării clauzei cel în culpă va fi obligat la daune interese, așa cum se prevede în art. 25 alin.2 din Legea nr. 53/2003.

În statutul profesiei de consilier juridic se prevede expres la art. 60 alin.2, că deosebit de renumerația de bază stabilită prin legi speciale, în temeiul art. 25 și 26 din Legea nr. 53/20093, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate.

Astfel fiind, rezultă că textele art. 25 și 26 din legea nr. 53/2003, privind clauza de mobilitate și confidențialitate se aplică prin efectul legii numai în cazul consilierului juridic întrucât executarea obligațiilor de serviciu ale acestuia se realizează în cea mai mare parte în cadrul instanțelor de judecată și a organelor de urmărire penal.

În raport de considerentele enunțate în prezenta decizie, Curtea reține că reclamantul în calitate de funcționar public nu îndeplinește condițiile cerute de dispozițiile mai sus arătate, întrucât faptul că trebuie să se deplaseze pentru încasarea impozitelor și taxelor locale reprezintă o obligație stabilită prin fișa postului, iar activitatea pe care o desfășoară nu implică necesitatea de a nu transmite date sau informații de care a luat cunoștință pe parcursul acesteia.

Astfel fiind, sentința primei instanțe este legală și temeinică, așa încât criticile din recurs fiind nefondate, urmează ca în baza art. 312 pr.civ. să se respingă recursul reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței nr.3927 din 7 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 06 Mai 2008

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

red.jud.TB

tehnored. 14 mai 2008

jud.fond.AT

Președinte:Gabriela Carneluti
Judecători:Gabriela Carneluti, Teodora Bănescu, Costinel Moțîrlichie

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 868/2008. Curtea de Apel Craiova