Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 891/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--14.07.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.891
Ședința publică din 24 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta recurentă T în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.509/04.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu reclamantul intimat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră T, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici-Legea nr.188/1999.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru T se prezintă consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta recurentei depune la dosar delegație de reprezentare.
Nemaifiind alte cererii de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Reprezenta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr.509/4.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor B, excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului și excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, excepții invocate de B, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B și INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ T, a obligat pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B și T la plata către reclamant a sporului de fidelitate pe anul 2005, actualizat în raport de rata inflației la data plății efective, a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B a chematei în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B și a obligat chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR B să vireze pârâtului MINISTERULUI INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE B sumele necesare plății drepturilor salariale acordate reclamantului, cu titlu de spor fidelitate.
Reclamantul este funcționar public, cu statut special - polițist de frontieră, fiind încadrat la T până la data de 15.10.2005, când a fost mutat la. cu data de 15.10.2005, conform adeverinței nr.-/18.02.2008, aflată la fila 7 din dosar.
Conform art. 6 din OG38 din 30.01.2003, aprobată prin Legea nr.353/2003 și Ordinul Ministrului Administrației și Internelor Nr.132 din 09.02.2004 în raport de perioada desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, reclamantul este beneficiarul unui spor de fidelitate în funcție de vechimea în serviciu. Acest drept a fost suspendat pentru anul 2005 în baza art. 2 alin(l) din Ordonanța de Urgență nr. 118 din 28 noiembrie 2004, însă deși acest spor a fost suspendat, nu se poate considera că aceste drepturi nu ar fi existat.
Aceste considerente sunt întărite de faptul că plata sporurilor de fidelitate prev. de art. 6 din OG38 din 30.01.2003, aprobată prin Legea nr.353/2003 și Ordinul Ministrului Administrației și Internelor Nr.132 din 09.02.2004 a fost reluată în anul 2006.
Dispozițiile art. 2 alin (l) din nr.OUG 118/2004 prin care a fost suspendată pe anul 2005 aplicarea prevederilor art. 6 din OG38/2003 nu conține vre-o referire la eventuala desființare a dreptului la sporul de fidelitate, ci doar la suspendarea exercițiului acestui drept.
Mai mult, suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența pentru anul 2005 ci, dimpotrivă, acordarea acestui drept a fost reluată în anul 2006.
Instanța a constatat că dacă s-ar considera astfel, s-ar încălca atât art. 53 din Constituție cât și reglementările date prin art. l din Protocolul nr. l, adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, convenție ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.
Instanța constată că raportul de serviciu dintre funcționarul public și autoritățile sau instituțiile publice din care acesta face parte trebuie să se bazeze pe principiul bunei credințe, al consensualității obligațiilor și drepturilor inclusiv cele pecuniare, căzute în sarcina fiecărei părți, cu îndeplinirea și realizarea obligațiilor și răspunderilor ce decurg din fișa atribuțiilor de serviciu, dar și cu plata integrală a muncii prestate, precum și cu recunoașterea tuturor drepturilor salariale acordate prin lege.
Văzând și dispozițiile art. 40 din OUG nr. 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici pe anul 2005, care prevăd că funcționarii publici beneficiază de sporurile și alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, instanța constată că reclamantul e îndreptățit la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de fidelitate pe anul 2005- actualizat în raport cu rata inflației.
Pentru considerentele arătate și în baza temeiurilor de drept indicate, instanța a admis acțiunea reclamantului ca fiind întemeiată și a dispus obligarea pârâților MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE B și INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLITIEI DE FRONTIERA T la plata către reclamant a sporului de fidelitate pe anul 2005, actualizat în raport de rata inflației.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI ECONOMIEI și FINANȚELOR B, cerere formulată de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE B, instanța în baza disp. art. 60 și urm. Cod procedură civilă a admis-o ca fiind întemeiată și a dispus obligarea chematei în garanție să vireze pârâtului MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE B sumele necesare plății drepturilor salariale acordate reclamantului.
În admiterea acestei cereri instanța a avut în vedere împrejurarea că, în bugetul MINISTERULUI INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE B nu au fost prevăzute aceste sume pentru anul 2005, drepturile bănești respective fiind suspendate, iar angajarea creditelor și plăților din bugetul instituției pârâte se face numai în limita bugetului aprobat.
Împotriva aceste hotărâri, în termen legal, a formulat recurs T, în reprezentarea chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.
În motivarea recursului, s-a arătat că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă deoarece, pe de o parte, între reclamant și acest minister nu există nicio relație de serviciu sau un raport de muncă, iar pe de altă parte, ministerul în discuție nu trebuie confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat, iar dispozițiile cuprinse în Legea nr.500/2002 nu justifică chemarea în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor care este ordonator principal de credite principale la fel ca și pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Recursul este fondat.
În speță, nu sunt satisfăcute exigențele legale cuprinse în art.60 din Codul d e procedură civilă privind chemarea în garanție, între pârâți și Ministerul Finanțelor Publice neexistând raporturi juridice de natura celor care să justifice unul dintre pârâți să se îndrepte în cazul în care ar cădea în pretenții în prezenta cauză cu o cerere în despăgubire împotriva acestui minister.
Apoi, dispozițiile cuprinse în Legea nr.500/2002 privind finanțele publice nu sunt de natură să justifice chemarea în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, aceste dispoziții necuprinzând texte legale care să conducă la angajarea răspunderii juridice din partea ministerului mai sus menționat și nu pot constitui temeiuri unor raporturi juridice cu această autoritate administrativă centrală a părților din litigiu, situație în care admiterea cererii de chemare în garanție apare ca nelegală.
În consecință, Curtea, potrivit art.312 raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței civile nr.509/4.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș, urmează a fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de DGFP T în reprezentarea chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, împotriva Sentinței civile nr.509/4.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor. Menține în rest dispozițiile sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 24.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER - -
Red.-29.10.2008
tehnored. /29.10.2008/2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Ionel Barbă, Răzvan Pătru
