Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 895/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--28.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.895
Ședința publică din 09.06.2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 3: Diana Duma
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către Direcția Generală a Finanțelor Publice T împotriva sentinței civile nr.298/CA/17.03.2008 pronunțate de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și și cu pârâții intimați Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantele intimate și, și consilier juridic în reprezentarea pârâtului recurent Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta pârâtului recurent Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate pentru motivele formulate prin recursul declarat.
Reclamantele intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond pentru motivele arătate în concluziile scrise de la dosar. Depune practică judiciară care se referă la aceleași drepturi bănești ale acelorași reclamanți, pentru anii 2005-2006.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-, reclamanții:, si, au chemat în judecată pârâții: Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție B și Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligați la plata drepturilor bănești actualizate cu rata inflației, reprezentând:
- spor de fidelitate în procent de până la 20%, în raport cu vechimea efectivă în funcția de specialitate, calculat la salariul de bază;
- majorarea salariului de baza cu 5,respectiv 7%;
- salariul de merit în procent de 20% aplicat la salariul de bază brut pentru 25% din nr. posturilor prevăzut în statul de funcțiuni aferent funcționarilor publici;
- premiul anual egal cu salariul de bază brut din ultima lună calendaristică a anului pentru care se face premierea;
- decontul c/v transportului în perioada concediului de odihnă;
- concediul de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare;
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.41 din OG nr.6/2007, nr.567/2004 și OG nr.8/2007.
Prin sentința civilă nr.298/CA/17.03.2008, Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea formulată și a obligat pârâții: Parchetul de pa lângă Înalta Curte de Casației si Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș să calculeze și să plătească drepturile bănești cuvenite si neachitate reclamanților, începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, respectiv: sporul de fidelitate și de vechime în specialitate; majorarea salariului de baza cu 5%, respectiv 7%, decontarea c/v transportului în perioada concediului de odihnă, indemnizația pentru concediul de odihnă de 30 de zile lucrătoare și premiul anual, sume care vor fi actualizate cu rata inflației, începând cu data 01.01.2007, până la data plății efective. Tribunalul a respins capătul de cerere cu privire la acordarea salariului de merit. Tribunalul a obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să procedeze la virarea către ordonatorul principal de credite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casației si Justiție a sumelor bănești necesare achitării acestor drepturi, care vor fi redistribuite către ordonatorul secundar de credite Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și ordonatorului terțiar de credite Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, în vederea achitării acestora către reclamanți.
În motivarea sentinței s-a reținut că reclamanții, conform ordinelor de numire în funcție au calitatea de angajați și își desfășoară activitatea profesională ca și funcționari publici la pârâții: Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
S-a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice aceasta a fost respinsă, deoarece conform art.15 din HG nr.83/2000, toate instituțiile publice sunt finanțate de la bugetul de stat, aceiași posibilitate de finanțare fiind cuprinsă și în art.118 din nr.304/2004, art.19, art.4 al.2 și pct.30 al.2 din nr.500/2002, conținând de asemenea prevederi care obligă MFP de a coordona, potrivit competențelor ce-i revin, sistemul bugetar, în ceea ce privește pregătirea proiectelor bugetare anuale, a actelor normative rectificative, precum și a legilor privind aprobarea contului general de execuție, context în care sunt reținute și prevederile cuprinse în HG nr.208/2005 și art.30, art.31,art.78 din nr.72/1996.
Se menționează că instanța își însușește pct. de vedere a pârâtului 1 din întâmpinare, în sensul că, raportul de serviciu dintre funcționarii publici și autoritățile sau instituțiile publice din care aceștia fac parte, trebuie să se bazeze pe principiul bunei - credințe, al consensualității obligațiilor și drepturilor, inclusiv cele pecuniare, căzute în sarcina fiecărei părți, cu îndeplinirea și realizarea obligațiilor și răspunderilor ce decurg din fișa cu atribuțiunile de serviciu, dar și cu plata integrală a muncii prestate, având în vedere complexitatea, importanța și finalitatea muncii.
Se arată că plata drepturilor salariale datorate, condițiile în care acestea sunt stabilite, trebuie efectuate în sprijinul realizării și aplicării normelor juridice, inclusiv cel cuprinse în nr.188/1999, rep.
Se învederează că în privința condițiilor și a elementelor salarizării lunare, a recunoașterii și acordării drepturilor bănești cuvenite, trebuie avute în vedere, normele juridice cuprinse în art.29 si următoarele din nr.188/ 1999, rep. precum și cele ce derivă din cuprinsul nr.50/1996, modificată, precum și nr.567/2004, astfel încât, reforma în administrația publică aprobată prin HG nr.699/2004, deci, inclusiv reforma salarială, urmează a fi privită sub aspectul plăților integrale a drepturilor bănești cuvenite reclamanților în raport de prevederile art.35 al.1 si al.3 si art.40 din OUG nr.92/2004, precum și în considerarea prevederilor nr.161/2003 și HG nr.1209/2003.
Pe de altă parte, s-a constatat că art.2 pct.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului este apărătorul oricăror discriminări, iar la art.25 din aceasta normă internațională, se statuează în mod expres, faptul că este garantat dreptul tuturor oamenilor, fără nici un fel de discriminare la un salariu egal pentru muncă egală.
Se arată că văzând disp.art.40 din OUG nr.92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, conform căruia reclamanții ca funcționari publici beneficiază de drepturi bănești - sporuri și alte drepturi salariale - conform legislației specifice și incidente instituției publice unde își desfășoară activitatea profesională, adică sunt îndreptățiți să beneficieze de aceleași drepturi salariale ca și cele ale personalului auxiliar de specialitate (grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni, registrator) cu reținerea aplicabilități prevederilor art18 al.3, art.19 al.1, art.31 al.1 si al.3, art.41 al.2 din OG nr.83/2002, pentru modificarea si completarea nr.50/1996, art.65 al.1, art.93 al.3 din nr.567/2004, raportat la art.1, art.10 și art.18 din nr.554/2004, acțiunea a fost admisă în parte.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Generală a Finanțelor Publice T în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor
În motivarea recursului, pârâtul recurent Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se arată că, reclamanții și-au întemeiat cererea pe prevederile art.41 din nr.OG6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici. Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare pentru termenul de judecată din 5 noiembrie 2007 prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă. Recurentul apreciază că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, schimbând sistemul de salarizare al funcționarilor publici reglementat de dispozițiile nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, cu sistemul de salarizare al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, reglementat de legiuitor conform nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Recurentul arată că reclamanții sunt funcționari publici, drepturile acestora fiind reglementate prin Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Având în vedere că drepturile salariale ale reclamanților funcționari publici, diferă de drepturile salariale ale personalului auxiliar de specialitate din parchete datorită atribuțiilor fiecăruia, a complexității fiecărei funcții, solicită instanței de recurs să constate că reclamanții nu pot beneficia de drepturile salariale acordate personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor și anume: spor de fidelitate, majorarea salariului de bază cu 5%, respectiv 7%.
Totodată, mai arată recurentul, ținând seama de faptul că nr.OUG92/2004, care constituie legea cadru în materia salarizării funcționarilor publici, prevede salariul de merit de care pot beneficia reclamantele în cuantum de 15% din salariul de bază, apreciază că acestea nu pot pretinde aplicarea unui alt procent, pe considerentul că nr.OUG92/2004, când se referă la art.40 la alte sporuri sau drepturi salariale are în vedere numai acelea care nu sunt prevăzute de legea-cadru aplicabilă în materia salarizării funcționarilor publici.
Celelalte drepturi pretinse: asimilarea vechimii în specialitate și a perioadei lucrate în același domeniu în alte unități, asistența medicală gratuită, decontarea contravalorii transportului în perioada concediului de odihnă, acordarea unui concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare, acordarea pensiei de serviciu în cuantum de 80% din venitul lunar realizat în ultima lună de activitate, indemnizație egală cu 3 salarii de bază de încadrare lunare brute, nu sunt drepturi salariale care să includă examinarea aplicabilității sau inaplicabilității art.41 din nr.OG6/2007.
În motivarea recursului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice T în reprezentarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor B, se solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și pe cale de excepție să se constate lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Invocă, ca și motiv al recursului, prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, considerând că sentința pronunțată de instanța de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind lipsită de temei legal.
Prin acțiunea formulată reclamanții solicită obligarea de către instanță a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în solidar cu Ministerul Economiei și Finanțelor B către aceștia a sumelor reprezentând drepturi bănești, actualizate cu rata inflației.
Arată că rolul Ministerul Economiei și Finanțelor B este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată de Legea 500/2002, modificată privind finanțele publice, potrivit art.16-30.
Potrivit art.18 alin.2 lit.b și art.28 lit.e din Legea nr.500/2002, se prevede că: - 2) Guvernul asigură: -
b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptarea Parlamentului, în cadrul limită prevăzut de prezenta lege."
Totodată arată că în conformitate cu art.28 "elaborarea bugetelor, proiectelor legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, pe baza: -
e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; -"
Ministerul Public este ordonator principal de credite bugetare, la fel ca și Ministerul Economiei și Finanțelor B, astfel încât pentru sumele necesare acoperirii cheltuielilor de personal, în ceea ce privește pe angajații Ministerului Public, nu poate fi obligat la plată un alt ordonator de credite, respectiv Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prin urmare, atribuții privind salarizarea sau acordarea de alte sume o au instituțiile în cadrul cărora funcționează ca angajați reclamanții, conchide recurenta.
Legal citați, intimații-reclamanți au depus la dosar concluzii scrise.
Legal citat, intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoaraa formulat întâmpinare solicitând admiterea recursurilor declarate.
În considerentele întâmpinării se arată că prin acordarea acestor sporuri și premii, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, schimbând sistemul de salarizare al funcționarilor publici reglementat prin nr.OG6/2007 cu sistemul de salarizare acordat personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, reglementat prin nr.OG8/2007.
Ordonanța de Guvern nr.6/2007, privind reglementarea drepturilor salariale și altor drepturi ale funcționarilor publici, se completează cu prevederile Legii nr.188/1999, republicată, precum și cu dispozițiile actelor normative speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi pentru personalul bugetar și nu cup revederile nr.OG8/2007.
Legiuitorul a promovat două acte normative distincte de stabilire a sistemului de salarizare pe categorii de personal, luînd în considerare criteriile diferite de apreciere, tocmai pentru a nu se echivala sistemul de salarizare al celor două categorii de personal, cel din sistemul judiciar cu cel al funcționarilor publici.
În sprijinul celor de mai sus și având în vedere faptul că instanțele de judecată au încălcat atribuțiile puterii legislative, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al României și care prin Decizia nr.23 din 12 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.895 din 30.12.2008 a statuat că: "Funcționarii publici din cadrul instanțelor și al parchetelor nu beneficiază de drepturile bănești reglementate de legislația specifică personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea."
Examinând recursurile de față, prin raportare la motivele invocate și la dispozițiile art.304 și următoarele Cod proc. civ. Curtea constată următoarele:
Curtea constată că reclamanții-intimați, conform ordinelor de numire în funcție au calitatea de angajați și își desfășoară activitatea profesională ca și funcționari publici în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș și Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Ministerul Economiei și Finanțelor B, Curtea constată că rolul MFP este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, în speță Ministerul Public este ordonatorul principal de credite care are atribuții în angajarea și salarizarea reclamanților în exclusivitate, fără ca MFP să fie implicat în vreun fel în aceste relații. Curtea constată că nu există raporturi directe de serviciu între Ministerul Economiei și Finanțelor B, prin reprezentantul sau DGFP T și reclamanții-intimați, astfel că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive MEF.
Curtea constată că dispozițiile art.40 și art.41 din OG nr.92/2004, pe care reclamanții le-au invocat în susținerea cererii lor de chemare în judecată nu le sunt aplicabile față de împrejurarea că aceste texte de lege se completează cu prevederile nr.188/1999, rep. precum și cu alte dispoziții ale actelor normative speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului bugetar.
Curtea nu poate prin analogie să dea eficiență acestor reglementări legale și să le aplice prin extindere și altor categorii de personal.
Reclamanții din speța de față sunt funcționari publici și nu fac parte din personalul auxiliar de specialitate al instanțelor de judecată.
Curtea constată că Ordonanța nr. 8 din 24 ianuarie 2007 reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 567/2004 personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.
În alineatul 2 al aceluiași articol se prevede că, corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii. Totodată se precizează că unt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Ordonanța mai sus menționată reglementează și salarizarea și alte drepturi ale personalului de specialitate criminalistică și ale personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, precum și ale personalului de instruire fără specialitate juridică și ale personalului care ocupă funcții auxiliare din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri.
În articolul 16 al acestui act normativ se menționează că personalul salarizat potrivit ordonanței beneficiază de un spor de fidelitate, în raport cu vechimea efectivă în funcția auxiliară de specialitate, calculat la salariul de bază, după cum urmează:
- de la 5 la 10 ani - 5%;
- de la 10 la 15 ani - 10%;
- de la 15 la 20 de ani - 15%;
- peste 20 de ani - 20%.
Totodată în acord cu prevederile art. 3 alin 5 se arată că salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate de la tribunale și de la parchetele de pe lângă acestea, precum și de la judecătoriile din municipiul B și din localitățile reședință de județ și de la parchetele de pe lângă acestea sunt cu 5% mai mari decât cele stabilite potrivit prevederilor alin. (4). Se menționează că în acord cu alineatul 6, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate de la curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea sunt cu 7% mai mari decât cele stabilite potrivit prevederilor alin. (4).
În acord cu art. 14 alin 1 si 2 pentru rezultate deosebite în activitatea desfășurată, în urma aprecierii activității prin evaluare, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe poate primi salariul de merit lunar de până la 20% din salariul de bază, care face parte din acesta și constituie baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi ce se acordă în raport cu salariul de bază. Salariul de merit se acordă anual după aprobarea bugetului anual. Salariul de merit se poate acorda pentru cel mult 25% din numărul de posturi prevăzute în statul de funcții pentru aceste categorii de personal.
Totodată potrivit art. 15 din aceeași ordonanță pentru activitatea desfășurată, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază, la sfârșitul anului calendaristic, de un premiu anual egal cu salariul de bază din ultima lună a anului pentru care se face premierea.
După cum se poate observa din analiza acestor prevederi legale rezultă fără putință de tăgadă că toate drepturile mai sus menționate și solicitate de către reclamanți sunt consacrate în favoarea personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum acest personal este definit prin Legea nr. 567/2004, conform precizărilor mai sus menționate.
Reclamanții sunt funcționari publici, își desfășoară activitatea în departamentul economic al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, respectiv de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Reclamanții au solicitat de asemenea și acordarea drepturilor bănești prevăzute de legiuitor în art.65 alin 1 si 2 din legea nr. 567/2004, și anume un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare, precum și aplicarea prevederii legale care menționează că în perioada concediului de odihnă personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu și localitatea din țară în care își petrece concediul de odihnă.
Curtea constată că și aceste drepturi sunt consacrate de legiuitor exclusiv în favoarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea care, așa cum se menționează în lege, este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT și nu cuprinde și categoria funcționarilor publici chiar dacă aceștia își desfășoară activitatea în departamentul economic al parchetelor, având calitatea de funcționari publici.
În acest sens este și decizia ICCJ pronunțată în interesul legii nr. 23/12.05.2008.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților-intimați la plata premiului anual, Curtea constată că această cerere este întemeiată, însă prin raportare la Legea nr.188/1999 care face trimitere la salarizarea funcționarilor publici, care menționează la art. 19 din OUG nr.92/2004 că pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un premiu anual, egal cu salariul mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face premierea. Pentru funcționarii publici care nu au lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada lucrată și se stabilește luându-se în calcul media salariilor de bază realizate în perioada în care au desfășurat activitate, raportat la 12 luni.
Reținând cele expuse, Curtea va admite recursurile declarate și va modifica sentința atacată în sensul că va admite în parte acțiunea reclamanților în sensul că va obliga pe pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la plata premiului anual pentru perioada 01.01.2007-09.06.2009, respingând în rest acțiunea formulată, pentru considerentele mai sus expuse.
Totodată Curtea va respinge acțiunea reclamanților în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B, reprezentat prin DGFP T ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.
Curtea va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile pârâților formulate împotriva sentinței civile nr.298/CA/17.03.2008 în dosar nr-.
Modifică sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea formulată și în consecință obligă pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând premiu anual începând cu data de 01.01.2007 și până la 09.06.2009.
Respinge în rest acțiunea.
Respinge acțiunea în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Red./02.07.2009
Tehnored./08.07.2009
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecători,
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Maria Cornelia Dascălu, Diana Duma