Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 910/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 910/R/2008
Ședința publică din 11 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
JUDECĂTORI: Lucia Brehar, Eleonora Gheța Sergiu Leon Președintele secției
---
GREFIER: -
S-a luat spre examinare recursul formulat de către pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B-N, în numele MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva Sentinței civile nr. 23 din 22 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată și cu pârâții intimați MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE prin Direcția Generală Reglementări Juridice și contencios și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B-N, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999) - drepturi bănești.
La apelul nominal, la prima și a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că prin însuși memoriul de recurs s-a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 242, alin. 2.pr.civ. judecarea cauzei și în lipsă.
Se constată că recursul este formulat și motivat în termen legal, precum și că a fost comunicat cu intimații, o dată cu citațiile.
Curtea, observând că pricina se află în stare de judecată, o reține în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 23 din 22 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B și s-a admis acțiunea în contencios administrativ așa cum a fost precizată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI CONTENCIOS și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B-.
S-a admis cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
În subsidiar pârâții MIRA și IPJ B-N au fost obligați să plătească reclamantei primele de concediu aferente anilor 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 și 2006, actualizate cu rata inflației și data plății efective.
Chematul în garanție MEF a fost obligat să vireze pârâtului MIRA fondurile necesare achitării acestor sume.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de funcționar public în aparatul pârâtei în perioada 2001-2006 iar, potrivit art. 33 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (actualmente art. 35 alin. 2), funcționarul public are dreptul, pe lângă îndemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat, iar aceste prevederi legale îi sunt aplicabile și reclamantei, în calitatea ei de funcționar public în cadrul Directiei Judetene a Arhivelor Nationale B-N, institutie aflată în structura Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Prevederile legale mai sus arătate au devenit neaplicabile, deoarece prin dispozițiile art. 3 alin. 1 din nr.OUG 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorități judecătorești, s-a dispus, printre altele, că aplicarea prevederilor art. 33 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 referitoare la acordarea primei cu ocazia plecării în concediul de odihnă, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2002, iar ulterior masura suspendării a fost menținută și prelungită și pentru anii 2002, 2003, 2004 și 2005, prin legile bugetului de stat pentru acești ani și anume prin Legea nr. 743/2002 (art. 12 alin. 4), Legea nr. 631/2002 (art. 10 alin. 3), Legea nr. 507/2003 (art. 9 alin. 7), Legea nr. 511/2004 (art. 8 alin. 7) și prin Legea nr. 379/2005 (art. 5 alin. 5).
Dispozițiile legale mai sus arătate, referitoare la suspendarea acordării primei cu ocazia plecării în concediu, au avut caracter temporar, ele încetându-și aplicabilitatea la termenul limită până la care s-a dispus suspendarea, cu precizarea că după adoptarea nr. 33/2001 măsura suspendării a fost menținută și prelungită succesiv, pe perioada câte unui an calendaristic, însă în prezent suspendarea nu mai subzistă.
Suspendarea acordării primei de concediu prin acte normative succesive pe durata a mai mulți ani, constituie o lipsire a reclamantei de un drept subiectiv izvorât din lege și anume din dispozițiile art. 33 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 (actualmente art. 35 alin. 2, ca urmare modificării, completării și republicării legii) și astfel, suspendarea apare ca fiind abuzivă și drept urmare se apreciază ca fiind întemeiată pretenția reclamantei privitoare la plata sumelor reprezentând prime de concediu aferente anilor 2001-2006.
Împotriva aceste hotărâri, a declarat recurs pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR solicitând admiterea recursului, respectiv desființarea hotărârii atacate ca netemeinică și nelegală, în sensul respingerii cererii de chemare în garanție formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
În dezvoltarea motivelor de recurs, chematul în garanție invocă pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
În susținerea acesteia se arată că, în mod nelegal instanța de fond a admis acțiunea reclamanților și a obligat chematul în garanție să asigure Ministerului Internei și Reformei Administrative fondurile necesare plății drepturilor salariale reprezentând prima de vacanță aferentă anilor 2004,2005,2006 deoarece, în speță, Ministerul Economiei și Finanțelor nu participă nemijlocit la raportul juridic litigios pentru a fi citat conform Codului d e procedură civilă.
Instituția chematei în garanție, așa cum este reglementată de art. 60-63 Cod procedură civilă, reprezintă o formă de participare a terților la activitatea judecătorească ce conferă uneia din părți posibilitatea de a solicita introducerea în proces a acelor persoane care ar avea obligația de garanție sau de despăgubire în ipoteza în care partea responsabilă ar pierde procesul.
Între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Internelor și reformei Administrative nu există nici o obligație de garanție, iar simplul fapt că ordonatorul principal de credite al Ministerului Internelor și Reformei Administrative nu a corectat periodic drepturile reclamantului, nu conferă acestuia nici o garanție legală din partea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru eventualele sume ce ar trebui să le plătească într-un raport de muncă izvorând din contractul de muncă.
Art. 15 alin 1 și 3 din Legea nr. 500/2002 modificată, prevede: "În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie să prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri, sau creșterea cheltuielilor.
După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament, pot fi aprobate acte normative numai în condițiile prevederilor alin 1, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exercițiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul".
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Prima de concediu, ca drept subiectiv ce îi conferă titularului prerogativele în virtutea cărora poate pretinde subiectului pasiv efectuarea unei anumite prestații subiective de a presta o sumă de bani s-a născut din dispozițiile art. 37 alin 2 teza I din OG nr. 38/2003 și nu s-a stins pe perioada în care plata efectivă a echivalentului bănesc a acestui drept a fost suspendată în temeiul legilor bugetului de stat pentru anii 2004,2005 întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin 2 din Legea nr. 24/2000, la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Prin urmare, în această perioadă de timp, dreptul nu s-a stins ci doar a fost imposibil de realizat.
în garanție reprezintă mijlocul procesual de satisface a pretențiilor pârâtului, în ipoteza în care este obligat la plată față de reclamant.
Legislația muncii, cu referire la raportul de serviciu al funcționarului public, nu interzice utilizarea instituției chemării în garanție, dimpotrivă, atât art. 82 din Legea nr. 168/1999, cât și art. 117 din Legea nr. 188/1999 prevăd că dispozițiile acelor legi se completează cu reglementările de drept comun civile.
Evident, raportul dintre pârât și chematul în garanție nu este unul de dreptul muncii, ca cel dintre reclamant și pârât, ci unul care decurge din dispozițiile Legii nr. 500/2002 și ale nr.HG 386/2007.
Astfel, potrivit art. 19 lit. a) din legea nr. 500/2002, privind finanțele publice;
" În domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: a) coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție;" iar potrivit
art. 3 alin. 1 lit. a) pct. 2 din nr.HG 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor:
"Art. 3 (1) În realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are, în principal, următoarele atribuții: în domeniul finanțelor publice:elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operand rectificările corespunzătoare;"
Având atribuții exclusive în acest domeniu, chematul în garanție este singurul în măsură să propună și apoi să dispună asupra plăților stabilite în favoarea reclamanților, dobândind astfel calitate procesuală pasivă în cauză.
Apărările întemeiate pe dispozițiile art. 15 alin. 1 și 3 din Legea nr. 500/2002 nu prezintă relevanță.
Sumele stabilite în favoarea reclamanților, deși datorate, nu au fost prevăzute în bugetul pârâtului
Nici acțiunea introductivă și nici cererea de chemare în garanție nu pot reprezenta cadrul de analiză în vederea stabilirii răspunderilor pentru neprevederea sumelor în buget. Nu aceasta este obiectul cauzei și deci, în mod evident, analiza cerută de recurent ar excede limitelor investirii instanței.
În mod corect s-a constatat că recurentul fost introdus în cauză prin procedura cererii de chemare în garanție instituită de prevederile art. 60 și urm. Cod procedură civilă.
Este greșit raționamentul indus de recurent conform căruia cererea de chemare în garanție nu este admisibilă în litigiile de muncă.
În speță, litigiul de față este generat de nerespectarea și nerecunoașterea unui drept recunoscut de lege în beneficiul reclamanților, care sunt funcționari publici.
Pe de altă parte, realizarea dreptului solicitat de reclamanți presupune plata din bugetul de stat care este conceput și gestionat de Ministerul Finanțelor Publice, așa cum rezultă din economia dispozițiilor Legii nr. 500/2002 și a nr.HG 208/2005.
Se vor menține dispozițiile sentinței referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Totodată, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1.pr.civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 și la dispozițiile legale enunțate anterior, Curtea va respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B-N pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B-N pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva Sentinței civile nr.23 din 22 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - --- -
Red./
2 ex./12.05.2008
Jud.fond.-
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar, Eleonora Gheța Sergiu Leon
