Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 940/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 940/2008
Ședința publică din data de 16 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Rodica Filip
JUDECĂTOR 3: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr. 1/CA/08.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița N, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE prin DIRECȚIA GENERALĂ REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI contencios și INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B N și cu reclamantul, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statuari - drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ. și că la data de 04.04.2008 reclamantul a depus întâmpinare, în 3 exemplare.
Curtea de apel, după deliberare, apreciază că la dosar există suficiente probe, cauza se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1 pronunțată la data de 08.01.2008 în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița Na fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție a Județului B N; a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MIRA împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și pe cale de consecință au fost obligați pârâții MIRA și IPJ B N în solidar să plătească reclamantului primele de concediu aferente anilor 2004, 2005 și 2006 și sporul de fidelitate aferent perioadei 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2005 sume ce vor fi actualizate cu rata inflației în momentul plății; obligat chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze pârâtului fondurile necesare achitării sumelor menționate.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut în esență că în raport cu dispozițiile 638/2003, reclamantul este îndreptățit la acordarea sumelor cuvenite ca drepturi salariale. În acest context mai reține instanța, că acest drept născut din lege a fost suspendat succesiv prin dispoziții ale legilor bugetare până la 31 decembrie a anului respectiv însă la expirarea duratei de suspendare, potrivit art. 64. alin. 2 din legea 24/2000 actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare a reintrat de drept în vigoare. Acest drept subzistă, s-a născut din lege și conferă beneficiarilor prerogativele necesare în virtutea cărora pot pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut să efectueze prestația subiectivă a raportului aceea de a le achita sumele de bani ce formează conținutul dreptului subiectiv.
Referitor la cererea de chemare în garanție, mai reține instanța, că în baza prevederilor art. 19 din legea 500/2002 Ministerul Economiei coordonează acțiunile care sunt în activitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar respectiv pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor privind aprobarea contului general de execuție iar potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 pct. 2. din HG nr. 208/2005 privind organizarea și funcționarea MFP, acesta are ca principale obiective elaborarea proiectului de stat, precum și proiectul legi de rectificare a bugetului operând rectificările corespunzătoare.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N în numele Ministerului Economiei și Finanțelor solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărâri atacate în sensul respingeri cereri de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
În susținerea celor solicitate recurentul a arătat că raportul de muncă există între reclamant și celelalte părți fără ca Ministerul Economiei să fie implicat în vreun fel, iar o obligație de garanție nu există, simplul fapt al calități de ordonator de credite nu conferă o garanție legală din parte Ministerului pentru eventualele sume ce ar trebui plătite într-un raport rezultat dintr-un contract de muncă.
În plus relevă recurentul lege 500/2002 privind finanțele publice, stabilește pe de o parte că nici o cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legi, iar pe de altă parte că nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există bază legală respectiv cheltuială.
Examinând argumentele aduse prin recursurile declarate, Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea sau casarea hotărârii atacate.
În acest sens se reține că activitatea intimatilor-reclamanți este finanțată de la buget, iar potrivit Legii nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetelor pentru pregătirea proiectelor, legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și a legilor privind aprobarea contului general. Astfel, rolul ministerului este de a răspunde de elaborarea proiectului legii bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite precum și a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Prin urmare, raportat la abilitatea prevăzută de lege, ministerul poate figura în proces în condițiile disp. art. 60.pr.civ. iar din această perspectivă nu se poate reține excepția lipsei calității procesuale și nici faptul că în mod greșit prima instanță a aplicat dispozițiile legale, procedura menționată nefiind interzisă în cadrul litigiilor având ca obiect acordarea drepturilor ce derivă din raporturile de serviciu ale funcționarilor.
Desigur, se susține de recurenți că în condițiile legii bugetare, cheltuielile se angajează în anumite limite care nu pot fi depășite și ca atare din perspectiva legii bugetare nu pot fi acordate, că orice modificare trebuie justificată și cerută de ordonatorul de credite. Atare susțineri, nu pot fi primite întrucât cuprinderea unor sume în buget nu le poate fi imputată recurenților, entitățile recurente având obligația statuării cu privire la bugetul de stat, inclusiv sub aspectul aprobării și virării de sume. Pe de altă parte, instituția rectificării bugetare este funcțională și impune în sarcina entităților implicare pentru a cuprinde în proiectele de buget sume neprevăzute, respectiv sume stabilite ca drepturi prin dispozițiile aplicabile funcționarilor publici sau sume ce ar rezulta din hotărâri judecătorești.
Așadar, constatându-se că nu sunt motive întemeiate Curtea în baza art.312 pr.civ. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004 va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B în numele MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 1/CA/08 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.FT/dact.SM
2 ex./21.04.2008
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Rodica Filip, Floarea Tămaș