Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 943/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 943
Ședința publică de la 13 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Alina Răescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII O împotriva sentinței nr.49 din 18 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII O și intimata reclamantă, personal și în calitate de reprezentant pentru intimații reclamanți, A, A, A, G,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul nu a fost declarat în termen legal.
Curtea pune în discuție excepția tardivității recursului, în conformitate cu dispozițiile art.301 Cod pr. civilă, având în vedere data comunicării sentinței - 25.02.2008 și data depunerii cererii de recurs - 14.03.2008.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII O susține că recursul a fost declarat în termen legal și solicită respingerea excepției.
Pe fond, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
Intimata reclamantă depune concluzii scrise și solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca tardiv formulat.
Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Olt la data de 19 decembrie 2007, reclamanții, A, A, A, G, prin mandatar au chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii O, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată la platasporului de confidențialitateîn cuantum de 15% din salariul de bază, asporului de stabilitate și fidelitatediferențiat în funcție de tranșele de vechime de până la 20%, calculat la salariul de bază, precum și asporului de suprasolicitare neuropsihică și stresîn cuantum de 10% din salariul de bază, calculat la salariul de bază, potrivit acelorași dispoziții legale.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că acordarea sporurilor ce fac obiectul acțiunii este necesară, oportună și legală, întrucât statele de funcții cu salariile funcționarilor publici aprobate de Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate sunt apropiate de salariul minim pe economie existând o discrepanță vădită între salarii și volumul mare de activitate al personalului. stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 și Ordonanța Guvernului 6/2007 sunt minimale și de aplicabilitate generală fără să țină cont de specificul fiecărei instituții și categorii de activități desfășurate de acestea, fiind și inechitabile, deoarece, acordă anumite sporuri numai anumitor categorii profesionale de funcționari publici, pe alții, lăsându-i la latitudinea ordonatorului principal de credite.
Dispozițiile legale privind salarizarea funcționarilor publici stabilesc și permit acordarea de sporuri la salariul de bază care să acopere discrepanța între volumul de activitate și salariile acordate prin dispoziția ordonatorului de credite iar, art. 17 din OG 2/2006 stabilește un spor pentru condiții periculoase în cuantum de 50% pentru anumite categorii de funcționarii publici din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și al Autorității Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și dispozițiile OG 6/2007 stabilesc sporuri suplimentare pentru personalul din sănătate și învățământ, etc. cu încălcarea principiilor înscris în Legea nr.188/1999, Codul Muncii și Constituția României.
Au mai arătat reclamanții că în temeiul art. 191 din Legea nr.19/2000, privind sistemul public de pensii, salariații caselor teritoriale de pensii au acces la datele înscrise în baza de date privind asigurații sistemului public de pensii, care, este proprietatea Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate și are caracter confidențial, iar, în Codul d e conduită al funcționarilor publici, art.7 alin.(3) din Legea nr. 7/2004, au stabilită obligația ca pe termen de 2 ani de zile de la încetarea raporturilor de muncă să nu dezvăluie informațiile confidențiale la care au avut acces, raportat la care, acest spor nu le-a fost acordat în mod nejustificat de către pârâtă, spor stabilit și prin dispozițiile art. 25 și 26 din Codul muncii și sunt îndreptățiți la acordarea lui în procent de 15% din salariul de bază.
Au susținut că în temeiul art. 3 și ar.29 alin. (2) din Legea nr.188/1999 funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi în condițiile legii, iar cât privește sporul de stabilitate și fidelitate le sunt aplicabile aceste dispoziții legale ce definesc principiile exercitării funcției publice, respectiv: legalitate, imparțialitate și obiectivitate, transparență, eficiență și eficacitate, responsabilitate în conformitate cu dispozițiile legale, orientarea către cetățean, stabilitate în exercitarea funcției publice, subordonarea ierarhică.
Reclamanții au arătat că stabilitatea în exercitarea funcției publice trebuie să fie corelată cu stimularea funcționarilor publici de a păstra locul de muncă și a menține continuitatea activităților efectuate în exercitarea funcției încredințate și de a contribui astfel la ridicarea calității serviciilor prestate cetățenilor. Acest spor este acordat funcționarilor publici din Institutul Național de Statistică, Direcțiile Regionale și Județene de Statistică în baza Legii nr.433/2004 cu până la 20% din salariul de bază, și, cu încălcarea principiului înscris în art.3 al Legii nr.188/1999, cel privind asigurarea legalității, imparțialității și obiectivității nu li se acordă, în mod nejustificat.
Cât privește sporul de solicitare neuropsihică și stres, în cuantum de 10% din salariul de bază, în baza art. 29 coroborat cu art. 3 lit.c, d și e din Legea nr.188/12999, reclamanții au susținut că sunt îndreptățiți la acordarea acestui spor în baza dispozițiilor art. 2 și 8 din HG nr.281/1993, cu privire la salarizarea personalului din sectorul bugetar, fiind prevăzut și de dispozițiile Legii nr. 84/2003 privind modificarea și completarea OUG nr.119/1999, privind auditul public și controlul financiar preventiv, în temeiul căruia persoanele desemnate să efectueze controlul financiar preventiv pot beneficia de un asemenea spor de până la 25% din salariul de bază în funcție de gradul de complexitate al muncii desfășurate, norme care, deopotrivă, le sunt aplicabile.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Oaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată motivat de faptul că în bugetul instituției nu au fost prevăzute sume de bani cu destinație specială pentru a fi acordate sporurile solicitate de reclamanți.
Prin sentința nr. 49 din 18 ianuarie 2008, Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii O la plata sporului de fidelitate de până la 20% din salariul de bază în raport de vechimea în funcția publică a fiecărui reclamant, a sporului de confidențialitate de 15% aplicat la salariul de bază și a sporului de suprasolicitare neuropsihică și stres de 15% din salariul de bază începând cu data de 01.01.2006, actualizate cu indicele de inflație.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că reclamanții au calitatea de funcționari publici ai Casei Județene de Pensii O, cu raporturi de serviciu stabilite pe perioadă nedeterminată în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și că potrivit dispozițiilor art.7 alin.(3) din Codul d e conduită al funcționarilor publici aprobat prin Legea nr. 7/2004 aceștia au obligația ca pe termen de 2 ani de zile de la încetarea raporturilor de muncă să nu dezvăluie informațiile confidențiale la care au avut acces, iar pârâta, în calitate de angajator al reclamanților, în baza art.31 alin.(2) și art.46 din Legea nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, coroborate cu dispozițiile art. 7 alin.(3) din Codul d e conduită aprobat prin Legea nr.7/2004, art. 26 alin.(1) din Codul muncii și art. 2 din HG nr.281/1993, este obligată să acorde acestora sporul de confidențialitate.
Prima instanță apreciat că reclamanților le sunt aplicabile dispozițiile art.3 lit.f), art.31 alin.(2) și art.46 al Legii nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, raportat la art. 1 alin. (3) și art. 3 din OUG nr. 92/2004, privind sistemul de salarizare al funcționarilor publici, art.44 din OUG nr.2/2006, art. 1 alin.(3) din OG nr.6/2007 și art. 2 din HG nr. 281/1993, dispoziții legale care prevăd că sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariul de bază, sporuri, stimulente, premii și alte drepturi, dispoziții legale coroborate cu dispozițiile art.42 din Legea nr.188/1999, republicată, pârâta Casa Județeană de Pensii O având obligația de acordare a sporului de stabilitate și fidelitate, diferențiat, în funcție de vechimea în funcția publică a fiecărui reclamant în parte, în realizarea obligațiilor părților derivate din raportul juridic de funcție, în vederea îndeplinirii sarcinilor și obiectivelor instituției în raport cu principiile și normele ce guvernează activitatea reclamanților stabilite prin Statutul funcționarilor publici, neacordarea lui echivalând cu încălcarea principiilor constituționale privind nediscriminarea și egalitatea de tratament, statuate prin dispozițiile art. 6 și 41 din Constituție și art. 5-6 și art. 154 din Codul muncii, a dreptului la asigurarea plății salariilor în funcție de condițiile speciale în care își desfășoară activitatea.
Cât privește sporul de suprasolicitare neuropsihică și stres instanța a reținut că în realizarea atribuțiunilor specifice domeniului de activitate în care lucrează, reclamanții desfășoară activități ce implică o încordare neuro-psihică și responsabilitate decizională deosebită, efort vizual intens și risc de contagiune sporit, fapt ce face ca, personalul caselor de pensii să fie predispus îmbolnăvirilor profesionale, fiindu-le aplicabil art.8 lit.b) din Hotărârea Guvernului nr.281/1993,
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii O, susținând că este netemeinică și nelegală.
Recurenta a susținut că pentru perioada invocată de reclamanți nu au fost prevăzute în buget sume pentru plata sporurilor solicitate.
Recursul este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
În conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În ceea ce privește adaosul salarial, corespunzător sporurilor de stabilitate și fidelitate și suprasolicitare neuropsihică și stres,Curtea apreciază că acestea nu sunt datorate de către angajator, în măsura în care nu au fost prevăzute expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici.
În cazul funcției publice, deși există un acord de voință între persoana numită și instituția angajatoare, arătăm că pentru a se acorda aceste sporuri, așa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca să formeze obiectul unei reglementări legale.
Într-adevăr dispozițiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, așa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispozițiile respective nu contravin legislației specifice funcției.
În ceea ce privește drepturile decurgând din clauzele de confidențialitate, fidelitate, stabilitate și suprasolicitare neuropsihică și stres, acestea nu contravin legislației funcției publice, numai că legiuitorul a condiționat acordarea altor drepturi de existența unei reglementări legale.
Legislația prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcționarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea celor patru tipuri de sporuri pentru funcțiile publice de execuție sau de conducere, în acest sens enunțăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.
Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile și sporurile care se acordă funcționarilor publici.
În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administrației prezidențiale, CNSAS, Ministerul Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul, Consiliului legislativ, așadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.
Același act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat și faptul că acest spor se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.
Din expunerea efectuată, se reține că în ceea ce privește funcționarii publici din cadrul autorităților locale, nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde aceste sporuri că, mai mult, chiar în situația acordării acestora pentru categoriile de funcționari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.
Clauza de fidelitate și stabilitatenu este contrară statutului funcționarului public, însă determinant este ca drepturile respective care se constituie în sporuri adaosuri în salarizare să fie nominalizate și cuantificate într-un act normativ.
În aceeași situație se află și solicitarea privind acordareasporului de suprasolicitare neuropsihică și stresa căror acordare constituie competența ordonatorului de credite.
Referitor la discriminarea dintre funcționarii publici din domeniul statisticii privind acordarea sporului de stabilitate, Curtea precizează că instanța interpretează și aplică legea fără a avea rol de reglementare și fără a se putea pronunța în materia discriminării.
Referirea la prevederile art.16 din OG 2/2006 este irelevantă în cauză, deoarece sporul respectiv se acordă funcționarilor publici care desfășoară activități în cadrul autorităților și instituțiilor publice, unde funcționează instalații, generatoare de electromagnetice, de radio frecvență.
Ori nu este cazul, sau cel puțin nu s-a dovedit pe bază de măsurători că reclamanții s-ar afla într-una din situațiile menționate în textul de lege indicat mai sus.
În cazul funcționarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze aceste drepturi în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcționarilor.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază că soluția primei instanțe este netemeinică și nelegală, așa încât în baza art.304, 3041și 312 Cod pr. civilă, va admite recursul pârâtei, va modifica sentința, în sensul că va respinge acțiunea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII O împotriva sentinței nr.49 din 18 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. -
Tehn.2ex/13 iunie 2008
Jud. fond /
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Alina Răescu
