Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 946/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 946

Ședința publică de la 13 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie

JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti

JUDECĂTOR 3: Alina Răescu

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ împotriva sentinței nr.0128 din 24 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.

La apelul nominal au răspuns intimatele reclamante, lipsind recurenta pârâtă DIRECȚIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ D, intimații reclamanți, intimații intervenienți, și intimații pârâți INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art.302 c Cod Penal și este scutit de taxa de timbru.

S-a referit că intimații reclamanți nu au depus întâmpinare.

Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.

Intimata reclamantă susține că sporul de stabilitate a fost acordat în anul 2004, acest drept fiind suspendat pentru anul 2005, iar în anul 2007 s-a reluat plata acestuia.

Solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj ca temeinică și legală.

Intimatele reclamante și, pe rând având cuvântul, pune același concluzii de respingere a recursului și menținere a sentinței.

CURTEA

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - secția contencios administrativ și fiscal reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor B, S B și D, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să fie obligați pârâții la plata sumelor reprezentând sporul de stabilitate pe anii 2005-2006 actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului la data plății efective.

In motivare, reclamanții au arătat că, drepturile cu privire la sporul de stabilitate își au temeiul legal în prev. art. 4.1 al.1 din 433/2004,privind aprobarea OG 71/2004 pentru modificarea și completarea OG 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale care stabilește "pentru asigurarea stabilității, salariații din Institutul Național de Statistică, precum și direcțiilor regionale și județene de statistică beneficiază de spor de stabilitate de până la 20 %,calculat la salariul de bază, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat".

Au mai arătat că aceste prevederi legale au devenit neaplicabile anterior perioadei de referință din prezenta cauză, prin procedura suspendării instituția inițial de prevederile art. 15,din OG 9/2005 privind creșterile salariale ce se vor acorda în 2005 personalului bugetar potrivit OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salariat potrivit anexelor II și III la legea 154/1998 privind sistemul de stabilire salariilor de bază în sectorul bugetar,iar în 2006 măsura suspendării fost menținută de art. 27 din OG nr.37/2006 care prevăd că aplicarea prevederilor art. 4.1 din OG. 9/1992,privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările și completările ulterioare se suspendă pentru anul 2005, respectiv 2006.

Au precizat că dreptul de solicita sporul de stabilitate se naște, ținând cont de suspendările prevăzute în legile bugetului de stat din fiecare an și se asigură din creditele bugetare aprobate,urmând fi cuprinsă în bugetul de stat cu ocazia rectificării bugetare. Au susținut că sunt îndreptățiți să primească acest spor conf. art. 166 din 53/24.01.2003 și însăși suspendarea dreptului, prin textele de lege menționate este neconstituțională și nelegală.

Reclamanții au mai invocat prev.art.38 din Codul Muncii (Legea 53/2003),ca și reglementare generală care statuează faptul că "Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, precum și faptul că acest text coroborat cu prev. art. 53 al. 1 din Constituție și, de asemenea, art. 41 al.2 din Constituție privind dreptul la muncă și protecție socială.

Au mai învederat faptul că din interpretarea acestor texte de lege rezultă că sporul de stabilitate li se cuvine, întrucât nici executivul și nici legiuitorul nu puteau suspenda sau abroga acest drept,din perspectiva textelor constituționale menționate pentru anul 2005 și în continuare, astfel că este un drept derivat dintr-un raport juridic de muncă câștigat ce nu poate fi anulat. Însă, contrar acestor dispoziții legislativul prin 154/1998 cu modificările ulterioare respectiv OUG 24/2000,OG 9/2005,OG 3/2006 anulat acest drept nelegal.

De asemenea, reclamanții,cu privire la sporul de stabilitate pentru anii 2005-2006 au invocat excepția de nelegalitate textelor care reglementează suspendarea din legile bugetului de stat, acestea nemaifiind în vigoare în prezent.

În cauză au fost formulate cereri de intervenție în interes propriu de către, și.

Pârâta Direcția Regională de Statistică formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei procedurii prealabile potrivit dispoz.art.7 din 554/2004 și excepția lipsei timbrajului conf. art.20 din 146/1997,iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii, susținând că acțiunea reclamanților nu are temei legal pentru perioada solicitată, plata sporului de stabilitate reluându-se începând cu anul 2007. Pârâta arătat că potrivit art. 15 din OG nr. 9/2005, aplicarea prevederilor art. 4 ind. 1 din OG 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale,republicată cu modificările și completările ulterioare,s- suspendat pe anul 2005 și potrivit art. 27 din OG 3/2006 în aplicarea prevederilor art. 4 ind. 1 din OG 9/1992,privind organizarea statisticii republicată cu modificările și completările ulterioare,s- suspendat pe anul 2006.

Pârâta invocat și dispozițiile art. 64 din 24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative conform cărora în cazurile speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior.

La data de 06.11.2007 Direcția Regională de Statistică formulat cerere de chemare în garanție MEF B solicitând admiterea cererii de chemare în garanție în principiu și pe fond.

Prin sentința nr. 0128 din 24 ianuarie 2008, Tribunalul Dolja admis acțiunea și cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții, și Puțu.

A respins acțiunea față de pârâții Institutul Național de Statistică și Ministerul Economiei și Finanțelor.

A respins cererea de chemare în garanție a MEF

A obligat pârâta Direcția Regională de Statistică D să plătească reclamanților și intervenienților sporul de stabilitate aferent anilor 2005 - 2006, actualizat la data plății.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că potrivit art. 4.1 din Legea 433/2004 salariații din Institutul Național de Statistică, precum și ai direcțiilor regionale și județene de statistică beneficiază de un spor de stabilitate de până la 20 %calculat la salariul de bază. Prevederile legale citate au fost suspendate succesiv prin legile bugetare anuale, însă dreptul funcționarilor din sectorul statisticii oficiale nu fost abrogat, nefiind înlăturat prin nici un act normativ echivalent celui prin care fost constituit.

Din conținutul art. 53 din Constituția României, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți rezultă că aceasta este o măsură excepțională și se dispune în condiții limitativ prevăzute în Constituție, numai prin lege.

In speță, dreptul la sporul de stabilitate, care face parte din categoria dreptului la muncă și protecție socială, reglementat de art. 41 din Constituția României, a fost suspendat și nu înlăturat prin lege.

Cenzurarea legalității suspendărilor succesive, revine, potrivit art. 29 alin. 1 din L.nr. 47/1992, instanței de fond, iar nu Curții Constituționale, deoarece normele legale de suspendare nu mai sunt în vigoare fiind abrogate la data sesizării instanței.

Ca atare, sub sancțiunea denegării de dreptate instanța este chemată să analizeze legalitatea normelor de suspendare mai sus menționate.

In acest sens normele legale de suspendare contravin prevederilor art.41 și 53 din Constituție. Astfel, dreptul la sporul de stabilitate, constituie un drept de remunerare a muncii, care face parte din conținutul complex al dreptului fundamental la muncă.

Ca atare acest drept nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității impusă într-o societate democratică, potrivit art.53 din Constituție.

De asemenea, normele legale de suspendare contravin și art.16 alin.1 din Constituție, reclamanții fiind discriminați față de celelalte categorii de persoane încadrate în muncă, precum și art.15 alin.2 din Constituție deoarece aceste norme legale sunt retroactive suspendând retroactiv un drept câștigat sub imperiul 188/1999.

Instanța de fond a apreciat ca lipsită de efecte suspendarea nelegală a acordării sporului de stabilitate, drept stabilit prin 433/2004.

Cu privire la cererea de chemare în judecată îndreptată împotriva pârâtului MEF și cererea de chemare în garanție F. formulată de D instanța a reținut că În conformitate cu dispozițiile art.2 din OG nr.22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.

În speță, calitatea de ordonator principal de credite o are pârâtul Direcția Regională de Statistică D, acestuia incumbându-i obligația legală de a depune diligențele necesare la EF. în vederea obținerii creditelor bugetare necesare pentru asigurarea plății drepturilor bănești

, utilizând și procedurile specifice elaborării proiectului legii privind rectificarea bugetului de stat pentru anul 2006.

Tribunalul a constatat că între reclamanți, intervenienți si Institutul Național de Statistică nu există nici un fel de raport de muncă, iar intimata nu este ordonator de credite față de pârâta Direcția Regională de Statistică D, astfel că nu exista identitate intre persoana de la care se pretinde dreptul ce face obiectul judecații si S, aceasta pârâta fiind lipsită de calitate procesuala pasivă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Regională de Statistică D, criticând-o ca nelegală și netemieinică.

Recurenta a susținut că în mod greșit s-a dispus acordarea sporului de fidelitate pentru anii 2005 -2006, întrucât sporul de stabilitate este un drept salarial suplimentare a cărui stabilire intră în atribuțiile legiuitorului.

mai susținut recurenta că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate, respectiv excepția lipsei procedurii prealabile și excepția lipsei timbrajului.

A arătat că în mod greșit s-a dispus plata drepturilor salariale actualizate la data plății, întrucât nu se poate reține culpa instituției pentru neacordarea dreptului pretins, aceasta producându-se ca urmare a existenței unor norme legale în vigoare la acea dată, actualizarea putând opera cel mult de la data introducerii cererii de chemare în judecată.

Recursul este nefondat.

În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr.188/1999 R, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu ce se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.

Sporul de stabilitate face parte din categoria altor drepturi pe care ordonatorul de credite le poate acorda personalului.

În cazul funcției publice, deși există un acord de voință între persoana numită și instituția angajatoare, pentru a se acorda aceste sporuri, așa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea nr.188/1999, este necesar ca să se1formeze obiectul unei reglementări legale.

În speță, salariații din Institutul Național de Statistică, precum și ai direcțiilor regionale și județene de statistică beneficiază de un spor de stabilitate de până la 20% calculat la salariul de bază potrivit art.4.1 din Legea nr.433/2004.

Ca urmare a acestor dispoziții legale funcționarii publici din cadrul acestor autorități publice trebuiau să beneficieze de un spor de stabilitate, însă prin legile bugetare anuale s-a suspendat succesiv acordarea acestor drepturi.

Dreptul funcționarilor reclamanți și intervenienți de a li se plăti sporul de stabilitate nu a fost înlăturat prin niciun act normativ echivalent celui prin care a fost instituit, fiind suspendată succesiv doar plata acestuia.

Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, parte fiind repusă în dreptul respectiv cu efect retroactiv.

Din conținutul art.53 din Constituția României care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți rezultă că aceasta este o măsură excepțională și se dispune în condițiile limitativ prevăzute de Constituție, numai prin lege.

În speță, prin lege sporul de stabilitate, care face parte din categoria dreptului la muncă și protecție socială, reglementat de art.41 din Constituția României, a fost suspendat, și nu înlăturat.

Pentru ca acest spor să nu fie o simplă ficțiune, ceea ce ar echivala cu înlăturarea lui, cu lipsa de substanță, este necesar ca după încetarea suspendării, dreptul să producă efectele pentru care a fost creat, sens în care autoritățile publice trebuie să asigure plata acestui spor.

Obligativitatea plății, după încetarea suspendării, rezultă și din principiul general constituțional prevăzut în art.1 alin.5 din Constituție, care dispune că în Românie, respectarea Constituției, a supremației legii și a legilor este obligatorie.

În consecință, având în vedere prevederile art.304, 3041și art.312 Cod pr. Civilă, urmează a respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ împotriva sentinței nr.0128 din 24 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red. jud. -

Tehn.2ex/ 20 iunie 2008

Președinte:Costinel Moțîrlichie
Judecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Alina Răescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 946/2008. Curtea de Apel Craiova