Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 96/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 96/CA
Ședința publică de la 01 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
Grefier - - -
Pe rol pronunțarea asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Ministerul Finanțelor Publice- prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier, referat din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 25 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre. Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi 01 iunie 2009.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:
Prin acțiunea promovată de reclamanții, -, ofițeri de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași și înregistrată sub nr-, la Curtea de APEL IAȘI, aceștia solicită în contradictor cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Finanțelor Publice, să se constate că au dreptul la sporul de risc și solicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea 50/1996 calculat la salariul de bază brut lunar pentru perioada 23 decembrie 2004 la zi și pentru viitor.
În fapt arată reclamanții că funcționează ca ofițeri de poliție judiciară în cadrul
Salarizarea, ca și celelalte drepturi ale ofițerilor de poliție detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție au fost stabilite prin OUG nr.43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, cu modificările și completările ulterioare și OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte sporuri ale judecătorilor, procurorilor și alte categorii de personal din sistemul justiției, dispoziții legale pe care își și întemeiază în drept acțiunea, salarizarea lor fiind asimilată și raportată la cea a unui magistrat, corespunzătoare unui coeficient de multiplicare raportat la coeficientul de salarizare a unui procuror.
În calitate de polițiști, beneficiază de salariul de bază al funcției, dar și de sporurile acordate personalului din unitatea în care își desfășoară activitatea: Ori procurorii, personalul auxiliar de specialitate și specialiștii din cadrul beneficiază de sporul sus-menționat, pe care l-au câștigat pe cale judecătorească.
Potrivit legii, actele întocmite de ofițerii de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia, iar salarizarea trebuie să aibă în vedere atribuțiile de serviciu. În situația neacordării sporului de risc și suprasolicitare ar fi încălcate dispozițiile art.5 al.1 din Legea nr.53/2003, care stipulează că, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații, dar și dispozițiile art.7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora toți oamenii au dreptul la o protecție egală împotriva oricărei discriminări care încalcă declarația și împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare. Un drept cu un conținut asemănător este cuprins și în art.1 din Protocolul 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia dreptul de a te bucura de oricare din drepturile prevăzute de lege trebuie asigurat fără nicio discriminare. Nimeni nu poate face obiectul unei discriminări bazată pe oricare din motivele menționate în paragraful 1 din partea niciunei autorități publice. Potrivit art.16 alin.1 din Constituția României "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", iar, în conformitate cu art.20 al aceleiași Constituții, "(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
În drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.47 din Legea 50/1996, art.28 din OUG nr.43/2002, art.11 din OUG nr.27/2006.
Prin întâmpinarea formulată Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a avându-se în vedere că între reclamanți și pârât nu există raporturi juridice de drept material.
Inițial cauza a fost înregistrată la secția Conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de APEL IAȘI sub nr-, dosarul fiind transpus la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de APEL IAȘI, avându-se în vedere calitatea de funcționari publici a reclamanților.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice în baza dispozițiilor art.60-63 din Codul d e procedură civilă, pentru garantarea și alocarea fondurilor necesare în cazul în care se va admite acțiunea, iar pe fond a invocat Decizia nr.23 din 12 mai 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție a Recursului în interesul legii, ocazie cu care s-a stabilit că funcționarii publici din cadrul instanțelor și parchetelor nu beneficiază de drepturile bănești reglementate de legislația specifică personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor de pe lângă acestea.
Totodată a fost invocată excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție asupra căreia instanța nu va da curs atâta timp cât în cauză se va analiza acțiunea pe fondul acesteia și prin prisma Deciziei nr.23/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în Recurs în interesul legii și care lămurește radical problema abordată de reclamanți prin acțiune.
Începând cu anul 2003, salarizarea și alte drepturi ale magistraților au fost stabilite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.347/2003, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea continuând să fie salarizat conform Legii nr.50/1996 și Legii nr.56/1996.
Voința legiuitorului a fost de a stabili în cadrul puterii judecătorești sisteme de salarizare pe categorii de personal, unul pentru magistrați și altul pentru personalul auxiliar de specialitate, funcționarii publici și personalul contractual fiind retribuit în baza unor acte normative care se aplică, în general, în toate domeniile de activitate unde este încadrat un astfel de personal.
Totodată, chiar dacă până în prezent nu a fost adoptată o lege a sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici, este evidentă intenția legiuitorului de a salariza după aceleași criterii această categorie de personal, indiferent de autoritatea, instituția publică sau unitatea bugetară în care își desfășoară activitatea.
Pentru ca sporurile sau alte drepturi salariale să fie specifice unei autorități sau instituții publice, trebuie ca aceste drepturi să fie acordate numai personalului autorității respective și de ele să beneficieze întregul personal.
Actele normative care reglementează salarizarea doar a unei anumite categorii de personal, cum ar fi magistrații sau personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, nu îndeplinesc cerința de a constitui o "legislație specifică autorității sau instituției publice" în care funcționarii publici își desfășoară activitatea.
Aceste acte normative fiind de strictă interpretare, dispozițiile lor sunt aplicabile numai categoriei de personal la care se referă și nu întregului personal, astfel încât, în lipsa unei prevederi exprese, nu pot fi extinse și la alte categorii de personal din cadrul autorității sau instituției publice.
Marea majoritate a sporurilor și altor drepturi salariale acordate magistraților sau personalului auxiliar de specialitate sunt prevăzute și de legislația care reglementează salarizarea funcționarilor publici, astfel încât ele nu mai pot fi acordate încă o dată acestei categorii de personal sau în procentele din salariul de bază specificate pentru magistrați ori personalul auxiliar.
Atribuțiile, condițiile de încadrare și specificul muncii personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor sunt total diferite de cele ale funcționarilor publici, astfel încât aceștia din urmă nu pot beneficia de aceleași sporuri sau drepturi salariale acordate în mod expres de lege numai unei anumite categorii de personal a puterii judecătorești.
Astfel că în mod corect s-a reținut că funcționarii publici din cadrul instanțelor și parchetelor nu beneficiază de drepturile bănești reglementate de legislație specifică personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea.
Așa fiind, urmează a se respinge acțiunea și implicit și cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea promovată de reclamanții:, - în contradictor cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 1.06.2009.
PREȘEDINTE,
- -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
02.VII.2009.-
2 ex.-
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț
