Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 973/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 973
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B,--3 sector 1,prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1344 din 14 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, -, -, a, G, a, OG, G, G, -, G, -, -, și, toți reprezentați de Sindicatul - B, - - nr.1-2 județul și pârâta Autoritatea de Sănătate Publică B, cu sediul în--2 județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimații-reclamanți reprezentați de avocat - din Baroul Buzău și intimata pârâtă Autoritatea de Sănătate Publică B, reprezentată de consilier juridic -, lipsind recurentul-pârât Ministerul Sănătății Publice.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că recurenta-pârâtă a solicitat, prin motivele de recurs, judecarea cauzei în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2. proc. civ.
Consilier juridic -, pentru intimata-pârâtă Autoritatea de Sănătate Publică B, depune la dosar întâmpinare pe care a comunicat-o și apărătorului intimaților reclamanți.
Părțile, având cuvântul, prin apărătorii lor, mentionează că nu au cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Curtea, luând act că intimații nu au cereri de formulat,iar recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat -, având cuvântul pentru intimații-reclamanți, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei a fost în mod corect respinsă de instanța de fond, deoarece acesta este organul ierarhic al Autorității de Sănătate Publică și ordonator principal de credite,așa încât hotărârea trebuie să-i fie opozabilă. Și pe fond, hotărârea recurată este legală și temeinică, instanța fondului motivând în mod corect că suspendarea aplicării dispozițiilor legale nu echivalează cu înlăturarea acestor drepturi, iar o soluție contrară ar însemna că un drept prevăzut de lege să devină lipsit de orice valoare.
Consilier juridic -, având cuvântul pentru intimata-pârâtă
Autoritatrea de Sănătate Publică, lasă la aprecierea instanței cu privire la modul de soluționare al recursului.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamanții, -, -, a, G, a, OG, G, G, -, G, -, -, și, reprezentați legal de Sindicatul, au chemat în judecată Autoritatea de Sanatate Publica B și Ministerul Sanatatii Publice solicitând obligarea pârâților la plata suplimentului postului, în procent de 25 % din salariul de bază, pentru perioada 23 noiembrie 2004 și până la plata efectivă, sumă ce va fi actualizată în raport cu rata
inflației și la plata suplimentului corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25 % din salariul de bază, pentru perioada 23 noiembrie 2004 și până la plata efectivă,sumă actualizată în raport cu rata inflației,în conformitate cu prevederile art.31 din Legea nr.188/1999.
În motivarea cererii lor, reclamanții au arătat că, în fapt, în perioada 23 noiembrie 2004 și până la introducerera cererii, deși au avut calitatea de funcționari publici în cadrul Autorității de Sănătate Publică B, nu au beneficiat de un drept legal prevăzut de lege și anume acela de a primi un salariu care să cuprindă suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Astfel, art.31 din Legea nr.188/1999 stabilește că, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază sporul pentru vechime în muncă;suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În perioada 2004 - 2006 aplicarea acestor prevederi legale a fost suspendată succesiv,prin OG nr.92/2004 pentru anul 2005 și prin OG nr.2/2006 pentru anul 2006.Pentru anii 2007 și 2008 această suspendare nu a mai fost stipulată în mod expres și cu toate acestea,în mod nelegal,drepturile salariale la care se face referire nu le-au fost acordate.
Pârâta Autoritatea de Sănătate Publică a județului Baf ormulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată,deoarece reclamanții, până la această dată, pentru munca prestată, au primit salariul de bază și sporul pentru vechimea în muncă, conform legislației în vigoare, iar în ceea ce privește suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, solicitate de reclamanți, aceste drepturi nu au fost acordate întrucât ele au fost în mod succesiv suspendate prin OG nr.9/2004 și OG nr. 2/2006.Drepturile fiind suspendate, nu a fost nici buget alocat. În bugetul autorității nu au existat și nu există nici în prezent fonduri cu această destinație.
La data de 17 septembrie 2008 reclamanții au formulat o cerere completatoare, prin care au solicitat ca plata suplimentului postului, în procent de 25 % din salariul de bază, dar și plata suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 din salariul de bază, să se facă pentru perioada 23 noiembrie 2004 și până la data pronunțării hotărârii judecătorești.
Față de această completare a acțiunii, pârâtul Ministerul Sănătății Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, susținând că între reclamanți și Ministerul Sănătății Publice nu există raporturi de muncă, reclamanții fiind funcționari publici în cadrul B, astfel încât raporturile de serviciu sunt stabilite cu această unitate.Pe de altă parte,politica managerială în ceea ce privește acordarea drepturilor de natură salarială personalului autorităților de sănătate publică nu reprezintă o atribuție a Ministerului Sănătății Publice,ci a acestor autorități.Pe fondul cauzei, susține că reclamanții critică normele de suspendare sub motivația că un drept câștigat dintr-un raport de muncă, odată câștigat, nu poate fi anulat, însă, în realitate,dreptul nu a fost niciodată câștigat,așa cum se susține,deoarece el nu a fost niciodată acordat.
.//.
Prin sentința nr. 1344 din 14 noiembrie 2008, Tribunalul Buzăua respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Sănătății Publice, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți,obligând pârâții să plătească fiecărui reclamant sumele reprezentând suplimentul postului,în procent de 25% din salariul de bază și sumele reprezentând suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada 23.11.2004 și până la data pronunțării sentinței, sume ce vor fi actualizate în raport cu indicele de inflație, calculat de la data scadenței și până la data plății efective. Capătul de cerere privind acordarea acestor drepturi pentru viitor a fost respins.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății Publice este nefondată, deoarece, potrivit art.4 din nr.880/2006, activitatea financiară a Autorității de Sănătate Publică B se desfășoară pe baza bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de Ministerul Sănătății Publice, acesta fiind organul ierarhic al Autorității de Sănătate Publică și ordonator principal de credite, astfel că hotărârea instanței trebuie să-i fie opozabilă, în vederea executării ei.
Pe fod, instanța a reținut că reclamanții sunt salariați ai Autorității de Sănătate Publică B și au calitatea de funcționari publici, calitate recunoscută de Agenția Națională a Funcționarilor Publici cu Avizul nr. 5045 din 15 iulie 2003 și ei sunt salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 având dreptul să primească,pe lângă celelalte drepturi salariale,și cele două sporuri în litigiu:suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare,astfel cum ele sunt reglementate prin art.31 alin.(1) lit.c) și d) din actul normativ citat.
Aplicarea acestor prevederi legale a fost însă suspendată în mod succesiv, prin art.44 din OUG nr.92/2004 și prin art.48 din OG nr.2/ 2006, începând cu data de 23 noiembrie 2004,data intrării în vigoare a OUG nr.92/2004 și până la sfârșitul anului 2006.
Suspendarea aplicării dispozițiilor legale nu echivalează însă cu înlăturarea acestor drepturi.Nici unul dintre actele normative menționate nu conține vreo referire la eventualitatea desființării acestor drepturi,ci doar la suspendarea exercițiului lor.Fiind un drept câștigat,derivat dintr-un raport de muncă,cele două suplimente nu puteau fi anulate prin actele normative de suspendare.
O soluție contrară ar însemna ca un drept prevăzut de lege să devină pentru cealaltă parte doar o obligație lipsită de conținut;s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial,a cărei existență este recunoscută,să fie vidat de substanța sa și, practic,să devină lipsit de orice valoare.
Potrivit art.37 alin.(3) din OG nr.6/2007,menținut în vigoare și prin OG nr.9/2008,salariile funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.Orice limitare sau renunțare făcută cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate.
Drepturile reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt drepturi de creanță și,prin urmare, au calitatea de "bun",în sensul art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătății Publice, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Recurenta a susținut ca în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei față de obiectul acțiunii, deoarece ministerul are numai atribuția de a aviza bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice aflate în subordine, sub autoritatea sau în coordonarea sa. Răspunderea în ceea ce privește împărțirea pe capitole bugetare a bugetului alocat, aparține fiecarei unități in parte, cu atât mai mult cu cât Autoritățile de Sănătate Publică sunt unități cu personalitate juridică, iar directorii acestora au calitate de ordonatori de credite.
Pe fondul cauzei s-a aratat ca art. 31 alin.1 din Legea 188/1999 prevede din ce este compus salariul funcționarilor publici, acordat pentru activitatea prestată.
Pe de alta parte, în Legea 188/1999 nu se prevede cuantumul în care se acordă suplimentul postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare, acesta urmând a fi stabilit prin Legea privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
In consecintă, neexistand nicio prevedere legală care să stabilească cuantumul în care poate fi acordat suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, reținerea instanței de a acorda aceste drepturi în cuantumul solicitat este arbitrară și a fost greșit reținuta de instanță, neexistand bază legală a acestui cuantum.
La termenul din 19 februarie 2009 s-a dispus suspendarea recursului pâna la soluționarea cererii de strămutare.
La data de 20 mai 2009 s-a solicitat repunerea pe rol a cauzei, stabilindu-se termen la 18 iunie 2009.
Intimata Direcția de Sanatate Publică Baf ormulat întampinare arătând că nu a fost culpa sa pentru neacordarea suplimentelor și a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Examinând sentința recurata prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs privind excepția lipsei calitătii procesuale pasive este nefondat.
Activitatea financiară a autorității de sănătate, conform 880/2006 art. 4 se desfasoară pe baza bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de către Ministerul Sănătății Publice, în conditiile legii, Ministerul fiind organul ierarhic al Autorității de Sănătate Publică și ordonator principal de credite.
Prin urmare, Ministerul Sănătății are calitate procesuală în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei recursul este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin.1 din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului
și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Funcționarii publici beneficiază
de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii. Salarizarea funcționarilor publici se
face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Această lege reprezintă norma generală ce reglementează categoria profesională a funcționarilor publici.
Salarizarea funcționarilor publici a fost reglementată, în perioada 2004-2007, prin acte normative cu caracter special, respectiv: nr.OUG 92/2004 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, nr.OG 2/2006 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006, nr.OG 6/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2007, modificată și completată prin nr.OG 9/2008, menționându-se expres că salariul de bază se stabilește în funcție de categorie, de clasă, care reflectă nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice, și, după caz, de gradul profesional al funcției publice, precum și în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local, potrivit anexelor la actele normative susmenționate.
În prezenta cauză, instanța este ținută să lămurească înțelesul dispoziției cuprinse în art. 31 din Legea 188/1999 având în vedere legăturile sale cu actele normative speciale care reglementează salarizarea funcționarilor publici.
Interpretând în mod sistematic actele normative menționate, se constată că pe calea ordonanțelor s-au prevăzut măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, iar aceste măsuri au caracter special față de legea generală.
Prin menționarea în componența salariului funcționarului public a suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare, legiuitorul nu a intenționat crearea unor "sporuri / prime" ce se acordă distinct de salariul de bază (ca de exemplu: sporul pentru condiții vătămătoare, sporul de confidențialitate etc.), ci acestea sunt componente ale salariului de bază, găsindu-și corespondent în categoriile, clasele, gradele profesionale, treptele de salarizare ale gradelor profesionale. Simpla inadvertență a termenilor folosiți, salariu sau salariu de bază, nefiind de natură a crea noi drepturi salariale pentru funcționarii publici.
Această interpretare rezultă și din faptul că nici în norma generală și nici în norma specială nu sunt cuprinse dispoziții care să cuprindă cuantumul sau modalitatea de calcul al acestor suplimente.
Faptul că suplimentul corespunzător treptei de salarizare este o componentă a salariului de bază rezultă și din dispozițiile art. 4 și 5 din OG nr. 6/2007, în care se arată că salariul de bază se stabilește în funcție de - gradul profesional al funcției publice, iar pentru gradul profesional al funcției publice de execuție se stabilesc 3 trepte de salarizare.
De altfel, în art. 33 din OG nr. 6/2007 se menționează că avansarea în treapta de salarizare imediat superioară se face prin transformarea posturilor ocupate de cei care îndeplinesc condiții de avansare-. De aici rezultă că majorarea salariului se poate obține prin "avansare într-o treaptă de salarizare superioară" și nu prin acordarea
unui spor reprezentând suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Pe de altă parte, prin suplimentul postului se înțelege diferențierea salarială între funcționarii publici în funcție de postul ocupat, funcție publică de conducere sau de execuție, în condițiile în care, potrivit legii, funcționarii publici care ocupă o funcție publică de conducere beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția de execuție deținută anterior, la care se adaugă indemnizația de conducere.
În aceste condiții, se constată nefondat motivul de recurs privind acordarea suplimentului postului, sentința instanței de fond fiind temeinică și legală.
In acest sens, Curtea Constituțională prin deciziile nr. 818/3.07.2008, 819/3.07.2008, 820/3.07.2008 și 821/3.07.2008 a reținut că, un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței (OG nr. 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare), prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. 4 din Constituție, ca și prevederile art. 61 alin.1, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
S-a mai arătat că, în virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312.pr. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat, nefiind incidente motivele de casare sau de modificare prevăzute de art. 304.pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B,--3 sector 1,prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1344 din 14 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, -, -, a, G, a, OG, G, G, -, G,
, -, -, și, toți reprezentați de Sindicatul - B, - - nr.1-2 județul și pârâta Autoritatea de Sănătate Publică B, cu sediul în--2 județul B și în consecință:
Modifică în tot sentința nr. 1344 din 14 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red MP
dact MC/MP
3 ex/ 23. 06.2009
f- Trib.
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță
