Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 980/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 980/2008
Ședința publică din 21 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B-N și chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N, împotriva sentinței civile nr. 339/CA din 11.12.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, în contradictoriu cu intimații SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - BIROUL TERITORIAL BISTRIȚA -N, B, -, -, ). A, A, AS, -, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de B N nu este legal timbrat, lipsa fiind taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,5 lei.
Recursul declarat de BNe ste scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 09.04.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea Biroului teritorial al Inspectoratul de Poliție al Județului B-N prin care se solicită respingerea recursului B N ca nefondat și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din proc. civ.
Curtea, în urma deliberării, din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului promovat de recurentul Inspectoratul de Poliție al Județului B-N in conformitate cu art. 20 alin. 3 din Legea 146/19977 și excepția lipsei calității procesuale active a Direcția Generală A Finanțelor Publice B- și lasă cauza în pronunțare pe excepții.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 339 din 11 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale active a reclamantului, ridicată de pârâtul Ministerul Internelor și reformei Administrative.
S-a admis acțiunea formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și personalului Contractual din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative - Biroul teritorial Bistrița - N, în numele și pentru reclamanții, B, -, -, LIlie, (), -, A, -, LE., -, -, LG.-, -, -, -, -, împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al jud. B N și, în consecință au fost obligați pârâții în solidar să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând spor de fidelitate, pe perioada 01.01.2005 - 31.12.2005, conform adresei nr. 8283/08.11.2007 a B-N, actualizate cu rata inflației de la data scadenței până data plății efective.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind întemeiată și în consecință a fost obligat chematul în garanție să asigure și să vireze pârâtului sumele cuvenite reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit Legii nr. 54/2003, organizațiile sindicale legal constituite dobândesc personalitate juridică și sunt înscrise în registrele speciale la judecătorii, iar conform art. 27 alin. 1 din aceeași lege, organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiuni în justiție, în numele membrilor săi.
Reclamantul în cauză este o structură teritorială a Sindicatului Național al Polițiștilor și personalului Contractual din cadrul MIRA, sindicat ce a dobândit personalitate juridică prin sentința civilă nr. 8468/21.12.2004, pronunțată de Judecătoria Sector 6 B, în dosar nr. 12824/2004. Prin sentința civilă nr. 4816 din 6.07.2006 pronunțată de aceeași judecătorie în dosar nr- ( -) s-a admis cererea Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MIRA și s-a luat act de modificarea actelor constitutive ale acestuia, în sensul înscrierii prin efectuarea mențiunilor corespunzătoare în Registrul Special aflat la grefa Judecătoriei Sectorului 6 B, a componenței organelor de conducere la nivel local, unde la poziția 5 este înscris Biroul teritorial din B-N, precum și componența nominală a acestuia, între care este și președintele biroului.
Prin modificările de mai sus, birourile teritoriale nu au dobândit personalitate juridică, dar au primit mandat permanent de reprezentare a membrilor de sindicat ce le comun, și astfel, Biroul teritorial Bistrița -N, prin semnătura președintelui său, care semnează cererea de chemare în judecată, este îndreptățit să formuleze orice acțiune în justiție, în numele și pentru membrii de sindicat din B-
Potrivit art. 6 din nr.OG 38/2003, pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public sau personalului contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. In realizarea acestor dispoziții legale, a fost emis Ordinul nr. 134/2004, în care la art. 5.1 și 6, sunt detaliate tranșele de vechime în muncă pentru acordarea sporului de fidelitate, procentele acestui spor calculat în funcție de salariul de bază, și de asemenea, este prevăzut că sporul se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a îndeplinit condiția de vechime.
Prin dispozițiile art. 2 alin. 1 din OUG nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului din MAI, s-a dispus că, în anul 2005, aplicarea disp. art. 6 din nr.OG 38/2003, se suspendă.
Potrivit art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, la expirarea duratei de suspendare a actului normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Așadar, suspendarea dreptului reclamanților la acordarea sporului de fidelitate nu echivalează cu stingerea dreptului la sporul de fidelitate, ci a avut drept efect imposibilitatea realizării lui pentru întreg anul 2005, iar în prezent reclamanții, respectiv cei 58 membrii de sindicat menționați și în adresa nr. 8283 din 8.11.2007 a B-N ( 90-91) sunt îndreptățiți să pretindă a le fi plătit sporul de fidelitate pe perioada 01.01.2005 - 31.12.2005, actualizat cu coeficientul de inflație de la data scadenței până la data plății efective, iar pârâții sunt obligați să le plătească acest spor. In consecință acțiunea reclamanților, va fi admisă așa cum a fost formulată în scris.
Având în vedere că Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare și potrivit nr. 387/2007, gestionează bugetul de stat, se găsește întemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MIRA, prin urmare va fi admisă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul legal pârâtul B-N și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În recursul său B-N solicită casarea sentinței, rejudecarea și respingerea acțiunii ca nefondată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul arată următoarele:
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtelor la plata către membrii sindicatului a drepturilor bănești cuvenite cu titlu de spor de fidelitate pe anul 2005, așa cum este prevăzut de nr.OG 38/2003.
Prin art. 2 alin. 1 din nr.OUG 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului pe anul 2005 fost suspendată aplicarea art. 6 din nr.OG 38/2003, acest articol fiind tocmai cel care prevedea acordarea sporului de fidelitate polițiștilor.
Cum nici un act normativ succesiv acestei dispoziții legale nu a mai prevăzut plata sporului de fidelitate aferent anului 2005, în bugetul alocat B-N nu au mai fost cuprinse sume destinate plății acestor drepturi.
Suspendarea unui drept echivalează cu neacordarea lui pe perioada suspendării și nu amânarea acordării, așa cum în mod eronat a reținut instanța de fond.
În recursul său Ministerul Economiei și Finanțelor solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în garanție formulată de către față de Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul arată următoarele:
În fapt, prin sentința civilă atacată, Tribunalul Bistrița N - Secția Comerciala și contencios Administrativ respins excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantului, ridicată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, a admis acțiunea formulata de către Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul MIRA - Biroul Teritorial Bistrița N ca fiind întemeiata, obligând pe pârâți în solidar să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând spor de fidelitate pe perioada 01.01.2005-31.12.2005 actualizate cu rata inflației de la data scadenței până la data plății efective si a admis cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtul MIRA împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, cu consecința obligării chematului în garanție să asigure și să vireze pârâtului sumele cuvenite reclamanților.
Critică soluția pronunțată de către instanța de fond ca fiind netemeinica și nelegală în ceea ce privește admiterea cererii de chemare în garanție formulată de către Ministerul Internelor si Reformei Administrative fața de Ministerul Economiei și Finanțelor,cu obligarea acestuia la asigurarea și virarea pârâtului a sumelor cuvenite reclamanților, ca fiind dată cu încălcarea si aplicarea greșită a legii, respectiv fiind lipsită de temei legal și de asemenea necuprinzând motivele pe care se sprijină, pentru considerentele pe care le vom expune mai jos, solicitând totodată a face și aplicarea art. 3041. pr. civ., în sensul examinării cauzei sub toate aspectele.
Consideră că în mod greșit instanța a apreciat că cererea de chemare în garanție formulată de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative față de Ministerul Economiei și Finanțelor este întemeiată, în opinia noastră aceasta cerere de chemare în garanție formulată de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative față de Ministerul Economiei și Finanțelor este neîntemeiată.
Mai mult, arătă că prin modul în care a procedat instanța de fond cu privire la admiterea cererii de chemare în garanție a încălcat prevederile art. 261 alin.1 pct. 5.pr.civ. întrucât hotărârea nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței - precum si cele pentru care au fost înlăturate apărările chematului în garanție în acest sens punând instanța de control judiciar în imposibilitatea de a verifica soluția adoptată prin prisma normelor de drept aplicabile speței.
Simpla reținere de către instanța de fond ca Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, precum si proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare și potrivit HG nr. 387/2007,gestionează bugetul de stat, nu este suficientă în opinia noastră pentru motivarea in fapt si in drept a soluției adoptate de admitere a cererii de chemare in garanție.
În contradictoriu cu reținerile instanței de fond arată faptul că in opinia acesteia cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor,este așa cum am mai arătat, neîntemeiată.
Faptul că prin acte normative au fost suspendate dispozițiile legale ce au instituit temeiul juridic al pretinselor drepturi ale reclamantei, nu conferă în opinia noastră nici uneia dintre părți vreo garanție din partea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru sumele de bani ce ar trebui plătite reclamantului de către pârât, sume ce își au suportul de drept izvorât dintr-un raport juridic de munca.
Temeiul unei astfel de cereri l-ar constitui obligația de garanție ce ar reveni chematului în garanție în baza legii sau a unui contract ori a unei obligații de restituire,condiții ce nu se regăsesc în prezenta cauză.
Obiectul cererii de chemare in garanție este obligarea chematului în garanție,respectiv a Ministerului Economiei si Finanțelor,de a vira fondurile necesare achitării sumelor reprezentând drepturi bănești,respectiv sporul de fidelitate aferent perioadei 12.11.2005-31.121.2005,însa așa cum este reglementată de art. 60-63. procedura civilă instituția chemării in garanție,aceasta reprezintă acea formă de participare a terților la activitatea juridică care conferă uneia dintre părți posibilitatea de a solicita introducerea în proces a acelor persoane ce ar avea obligația de garanție sau de despăgubire în ipoteza în care partea respectivă ar pierde procesul,deci această instituție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau de despăgubire care nu există în sarcina Ministerului Economiei si Finanțelor.
Atât în doctrina juridică ( - Participarea părților in procesul civil. pag. 201, " dreptul muncii ",pag. 342).cât și în practica judiciară s-a statuat ca cererea de chemare în garanție nu poate fi admisă în cadrul acțiunilor personale patrimoniale și nici în litigiile de muncă întrucât raporturile de muncă există între instituția angajatoare (alta decât ) și angajații acesteia (reclamanta din litigiu).
Pentru aceste motive apreciază că nu sunt întrunite cerințele art. 60-63. procedură civilă pentru a fi admisă cererea de chemare în garanție.
Mai mult cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor nu întrunește condițiile esențiale ale unei cereri in justiție,neavând nici un suport juridic,nefiind motivată în fapt și în drept, Ministerul Internelor si Reformei Administrative,titular al cererii de chemare în garanție, neindicând actul normativ în baza căruia Ministerul Economiei și Finanțelor ar fi răspunzător pentru virarea sumelor solicitate de către reclamant,simpla invocare a HG nr.208/2005 potrivit căruia Ministerul Economie și Finanțelor gestionează bugetul de stat nu este pertinentă în ceea ce privește invocarea și susținerea cererii de chemare în garanție.
În contradictoriu soluția instanței de fond arată ca Ministerul Internelor și Reformei Administrative intr-o eventuală rămânere definitivă și irevocabilă a hotărârii intimatului-reclamant, are la îndemână pârghiile privind punerea în executare a hotărârii,în acest sens existând prevederile art. 2 din OG nr.22/2002 cu modificările și completările ulterioare care reglementează procedura de executare a obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul unui titlu executoriu.
Astfel Ministerul Internelor și Reformei Administrative ca ordonator principal de credite la fel ca și Ministerul Economiei si Finanțelor dacă va cădea in pretenții printr-o decizie irevocabilă, poate în temeiul unui titlu executoriu,ba mai mult are si obligația să dispună toate măsurile ce se impun, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a sumelor de bani necesare plații drepturilor, reprezentând prima de concediu solicitată de către intimatul-reclamant.
În concluzie apreciază că între MIRA și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor nu există o obligație dintre cele prevăzute de art.60-63.procedura civilă,mai ales ca MIRA are obligații legale proprii de a cuprinde în proiectele de buget ce le întocmește plata drepturilor salariale ale angajaților săi,cu alte cuvinte între pârâtul MIRA și chematul în garanție nu exista o obligație de dezdaunare.
Analizând recursurile promovate prin prisma motivelor de recurs invocate a prevederilor art 3041pr civ și a dispozițiilor art 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:
Cu privire la recursul declarat de INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE B-N, Curtea de apel constată următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.3 lit.b și raportat la art.11 din Legea nr.146/1997 s-a stabilit în sarcina recurentului obligația de a achita taxa judiciară de timbru in sumă de 19,5 RON iar in conformitate cu art.1 din OG nr.32/1995 timbru judiciar in sumă de 0,15 RON.
În temeiul dispozițiilor art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997 recurentul a fost înștiințat ca, în termen de 5 zile de la data comunicării înștiințării să achite în contul Consiliului local al mun.C N sumele datorate cu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997.
Prin art.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ.
Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la 26 martie 2008 (9), că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, respectiv ale art.35 alin.5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea recursului ca netimbrat.
Cu privire la recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B-N și excepția lipsei calității procesuale active a BN în promovarea recursului invocată din oficiu, în ședința de azi, Curtea de Apel constată următoarele:
Instanța din oficiu, și în raport de dispozițiile art. 137.pr. civilă a invocat excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIE GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B- în promovarea recursului.
Hotărârile judecătorești produc efecte partes litigantes,care au luat parte la judecarea pricinii astfel că, din punctul de vedere al părților, cadrul procesual stabilit la judecata în primă instanță este același și la judecata în recurs.
Dreptul de a exercita această cale de atac este recunoscut doar părților de la judecata în primă instanță, nici uneia dintre părți neputându-i-se îngrădi dreptul de recura hotărârea pronunțată în defavoarea sa după cum nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde sau permite să promoveze calea de ataca recursului, fără a se fi judecat mai întâi în fața instanțelor de fond.
Recurentul nu a fost parte în litigiu în fața instanței de fond astfel că se poate susține cu temei că aceasta nu poate recura hotărârea care trebuie să producă efecte în raport de alte persoane.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Delimitarea dintre calitate procesuală și interes, ca și condiții în promovarea unei acțiuni și prin extrapolare a unei căi de atac, în cursul derulării demersului judiciar nu este ușor de făcut.
care nu au fost părți în proces nu au dreptul de a declara recurs chiar și în ipoteza în care ar justifica un interes astfel că s-a apreciat că recurentul nu poate justifica, în speță, calitatea procesuală activă și în consecință se va admite excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B-N și se va respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B împotriva sentinței civile nr.3423 din data de 22 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B-.
Respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B- împotriva sentinței civile nr. 339/CA din 11.12.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița - N pe care o menține în întregime.
Anulează ca netimbrat recursul promovat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B-.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - G - - - - -
Red /Dact.
22.04.2008/2 ex.
Jud.fond.-
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan
