Neexecutarea unei hotarari judecatoresti Sanctiuni. Decizia 2160/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2160
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 2.11.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Păun Luiza Maria
JUDECĂTOR 2: Cosma Carmen Valeria
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor formulate de reclamantul R și de pârâtul PREFECTUL MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.2198/12.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 19.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 26.10.2009 și 2. 11. 2009.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civila nr. 2198/12.06.2009, Tribunalul București - Secția a IX- Contencios Administrativ și Fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamantul R în contradictoriu cu pârâtul Prefectul Municipiului B, a aplicat pârâtului amendă de 20% din salariul minim brut, pe zi de întârziere cu începere de la data de 16.03.2009 și până la data de 27.03.2009 și a respins celelalte pretenții ale reclamantului ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data de 27.03.2009, după sesizarea instanței de executare, pârâtul și-a executat obligația stabilită prin titlul executoriu.
Dar, chiar și în această situație, reținut instanța de fond, aplicând prev. art. 24 din Legea nr. 554/2004 la datele speței a rezultat că, în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru sancționarea pârâtului cu amendă în sumă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, întrucât pârâtul nu făcut dovada că neexecutarea hotărârii, în termen de 30 de zile de la devenirea irevocabilă (până la data de 30.12.2008) ar fi fost cauzată de imposibilitate obiectivă materială sau legală.
Instanța de fond mai reținut că, deși nerespectarea termenului de executare debutat la data de 20.12.2008, având în vedere prev. art. 129 alineat ultim Cod procedură civilă, aplicabile în completarea prevederilor Legii nr. 554/2004, conform art. 28 alin. 1 din lege, instanța va aplica pârâtului amenda prevăzută de lege doar în limitele temporale fixate de reclamant respectiv în perioada 16.03.2009 - 27.03.2009.
Cu privire la obligarea pârâtului la despăgubiri pentru întârziere, tribunalul a reținut că solicitarea este neîntemeiată, legea prezumă că prejudiciului pentru lipsa de folosință unei sume de bani este echivalent cuantumului dobânzii legale, astfel cum este stabilit de art. 3 alin. 3 din OG nr. 9/2000.
În speță, titlul executoriu nu stabilit în sarcina pârâtului obligația de plată unei sume de bani, ci doar obligație de "a face".
Daunele interese moratorii în alt cuantum decât cel al dobânzii legale a apreciat că nu pot fi acordate decât în condițiile art. 998 Cod civil, creditorul fiind ținut dovedi că sunt întrunite condițiile acordării de despăgubiri, iar în cauză reclamantul nu dovedit îndeplinirea cerințelor acestei răspunderi.
În cazul daunelor morale, s-a reținut că reclamantul avea obligația de a dovedi ce valori morale au fost pretins lezate prin neexecutarea în termen obligației stabilite în sarcina părții adverse, în condițiile în care întârzierea în comunicarea informațiilor solicitate de reclamant nu justifică, în sine, acordarea unei indemnizații pentru daune morale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul și pârâtul criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul pârât arată că, instanța de fond apreciat în mod greșit faptul că necomunicarea răspunsului i-ar aduce prejudicii reclamantului întrucât a avut în vedere faptul că acesta a fost înștiințat în nenumărate rânduri de modalitățile legale de valorificare drepturilor la care este îndreptățit potrivit prevederilor legale.
Susține că, în data de 17.09.2008, cu adresa nr. CG/24205/27343/27342/27042/2008/ i s- adus la cunoștință reclamantului că despăgubirile bănești acordate veteranilor de război care au depus dosare justificative în baza Legii nr. 144/1994 sunt în cuantum de 1564 lei, conform HG nr. 1301/2004.
Acest aspect i- fost comunicat și ulterior cu adresa nr. CG/29706/29707/29708/2008/ din 17.10.2008 prin care s- precizat că nu există temei legal pentru acordarea despăgubirilor în baza unor prețuri calculate de comisia Municipiului B pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor sau în baza unor prețuri calculate pe metru pătrat de teren, astfel cum solicitat reclamantul.
Recurentul pârât arată că, deși i s- adus la cunoștință reclamantului că soluționarea cererii sale de acordare de despăgubiri se poate face numai în temeiul prev. HG nr. 1217/2003 și nr. 1301/2004, intimatul reclamant continuat să depună petiții și cereri de chemare în judecată Prefectului Municipiului B, toate având același obiect "comunicarea unei oferte de despăgubire".
Cu referire fie la "oferta de despăgubire" fie la "titlul de despăgubire", sau despăgubiri pentru 500 mp intravilan, ori despăgubiri pentru 1 ha teren agricol, susține că reclamantul a formulat mai multe cereri de chemare în judecată, iar acestea formează obiectul dosarelor nr-, nr- și nr-, astfel că nu poate fi vorba despre încălcarea art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. Titlul executoriu în discuție fiind executat de către Prefect înainte ca instanța să instituie această obligație în sarcina sa.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs, recurentul reclamant arată că, solicitat instanței obligarea pârâtului să execute sentința nr. 764/29.03.2008 irevocabilă și executorie și obligarea la daune morale de 10.000 lei, amendarea pârâtului cu 20 % din salariul brut pe economie pe zi de întârziere începând cu data de 16.03.2009 până la comunicarea ofertei de despăgubire și amendarea Prefectului cu 10.000 lei pentru nerespectarea termenului de 30 de zil, cu obligarea la plata de daune cominatorii de 2000 lei și la despăgubiri de 0,025% despăgubire pe zi de întârziere până la transmiterea ofertei de despăgubire ca daune materiale, iar instanța a acordat mai puțin decât solicitat.
Susține că, instanța obstaculat titlul executoriu, care astfel nu mai poate produce efecte juridice, iar pe recurent l- pus în imposibilitate de accesa o despăgubire legal cuvenită, contrar art. 6 din și cu depășirea atribuțiilor judecătorești împiedicându-l să se bucure de proprietatea sa, cu încălcarea art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție și art. 480 Cod civil.
În drept, cererea de recurs fost întemeiată pe art. 304 alin. 4, 5, 6, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Examinând motivele de recurs în raport de prev. art. 304 și art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 764/29.02.2008, irevocabilă, Tribunalul București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal admis în parte acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul Prefectul Municipiului și obligat pârâtul să soluționeze cererea reclamantului privind transmiterea unei oferte de despăgubire în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă prezentei hotărâri.
Prin sentința atacată cu recurs în prezenta cauză instanța de fond a reținut că pârâtul și- executat obligația stabilită prin titlul executoriu, la data de 27.03.2009 și a aplicat pârâtului amendă de 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere, cu începere de la 16.03.2009 și până la 27.03.2009.
Critica recurentului reclamant în sensul că instanța de fond refuzat să pună în executare sentința civilă nr. 764/29.02.2008 și sentința civilă nr. 871/23.09.1998 definitive și executorii, nu este întemeiată.
În sentința civilă nr. 764/2008 s- menționat că reclamantul a optat pentru teren intravilan și nu pentru teren extravilan, iar suma stabilită cu titlu de despăgubire prin HG nr. 1546/2004 - anume de 1564 lei/ha teren- este prevăzută, potrivit art. 6 din HG nr. 1217/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prev. art. 13 alin. 3 și 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, pentru terenurile extravilane arabile și calculate per ha și nu pentru terenurile intravilane.
S-a reținut totodată împrejurarea că, sub aspectul competenței Instituției Prefectului Municipiului B, instanța avut în vedere prev. art. 7 din HG nr. 1217/2003.
Din acest titlu executoriu rezultă că, aprecierea cuantumului despăgubirii intră în sfera de competență Prefectului Municipiului care era obligat, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, să facă ofertă de despăgubire.
Prefectul Municipiului ținut cont de prevederile HG nr. 1301/2004 care au prevăzut sumă fixă de 1564 lei (15.640.000 lei) pentru acordarea despăgubirilor în temeiul Legii nr. 44/1994 și a făcut această ofertă reclamantului.
Împrejurarea că în titlul executoriu este menționat că nu se poate aplica modalitatea de calcul a despăgubirilor, reglementată pentru terenurile extravilane arabile și terenurilor intravilane nu înseamnă că oferta făcută de Prefect constând în despăgubiri într-un cuantum egal cu cel stabilit de lege pentru terenurile extravilane ar fi neconformă.
Legea nr. 44/1994 prevăzut "împroprietărirea cu 500 mp pentru loc de casă în municipiul, orașul sau comuna în care domiciliază sau dacă acest lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil".
Cele două variante: 500 mp pentru loc de casă intravilan și 1 ha teren arabil sunt apreciate prin textul legii că sunt sub aspect valoric egale. În sensul că, 1 ha teren arabil valorează cât 500 mp intravilan.
Din rațiunile legii și ale HG nr. 1301/2004 rezultă că oferta transmisă de Prefect recurentului reclamant este una valabilă, iar instanța de fond pronunțat sentința atacată ținând cont de titlul executoriu.
Instanța de fond nu depășit atribuțiile puterii judecătorești și nici nu a acordat mai mult ori ceea ce nu s- cerut prin cererea de chemare în judecată.
În raport de cele reținute anterior nu poate fi reținută nici critica recurentului reclamant în sensul că instanța de fond interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, cu referire la titlul executoriu dedus judecății.
Din perspectiva că recurentul reclamant se aștepta la despăgubire într-un cuantum mult mai mare, sentința recurată nu poate fi apreciată ca obstaculare recurentului de a se bucura de proprietatea sa.
Prefectul Municipiului are atribuții de stabilire a cuantumului despăgubirilor, dar competențele acestuia nu pot fi exercitate decât în limita prevederilor legale și normative subsecvente emise în aplicarea Legii nr. 44/1994. Conform principiului de drept "nemo dat quod non habet", (nimeni nu poate da ceea ce nu are), Prefectul nu putea oferi (în oferta de despăgubiri) decât ceea ce legea îi permitea să ofere.
Ca atare, instanța de control judiciar constată că reclamantul a avut parte de un proces echitabil întrucât instanța de fond aplicat pârâtului o amendă de 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere pentru perioada cuprinsă între 16.03.2009 și 27.03.2009 și totodată constată că prin sentința atacată instanța de fond judecat litigiul în raport de art. 24 din Legea nr. 554/2004, numai în scopul de a face dreptate, iar acest fapt este manifest și dincolo de orice bănuială.
Prin sentința atacată, instanța de fond nu " a rediscutat" soluția din titlul executoriu, ci a analizat oferta pârâtului ca fiind un act de executare titlului executoriu.
Susținerile recurentului în sensul că instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității sau mai exact că "instanța de fond diminuat caracterul contradictoriu al procesului" sunt evident nefondate.
Respingerea capătului de cerere prin care reclamantul solicita acordarea de daune nu fost soluționat pe cale de excepție ci odată cu fondul cauzei. Ca atare nu este vorba despre o excepție nepusă în discuția părților și asupra căreia instanța s- pronunțat.
Instanța de fond a apreciat corect că nu au fost dovedite despăgubirile pentru întârziere în raport de data de la care solicitat reclamantului să se constate întârzierea și anume 16.03.2009.
Cu privire la despăgubirile materiale ori morale instanța de fond respins corect și aceste pretenții întrucât art. 24 din Legea nr. 554/2004 nu prevede pentru această etapă de verificare a executării unui titlu executoriu că se pot solicita și alte despăgubiri în afara despăgubirilor pentru întârziere.
În consecință, Curtea constată că sentința atacată sub aspectul criticilor recurentului reclamant fost dată cu aplicarea corectă legii, considerente pentru care va respinge recursul ca nefondat.
În privința criticilor de nelegalitate și netemeinice formulate de pârât se constată că sunt de asemenea nefondate.
Recurentul pârât susține că prin sentința atacată instanța de fond ar fi apreciat că necomunicarea răspunsului i-ar aduce prejudicii reclamantului, fără să țină cont de faptul că oferta de despăgubire i- fost comunicată reclamantului prin adresele CG/24205/27343/27342/27042/2008/ din 17.09.2008 și nr. CG/29706/29707/29708/2008/ din 17.10.2008.
Recurentul pârât nu a depus la dosarul de fond aceste adrese transmise reclamantului, iar la instanța de recurs nu s- făcut dovada că reclamantul a primit aceste oferte, iar din oferta nr. CG/4173/2009//27.03.2009 ( 18) singura reținută prin sentința atacată, nu rezultă că recurentul pârât transmis și alte oferte similare refuzate de către reclamant.
Față de aceste considerente, Curtea constatând că nu sunt motive de casare ori modificare în temeiul art.312 Cod procedură civilă coroborat cu art. 304 și art. 3041Cod procedură civilă, va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurentul reclamant R și de recurentul pârât PREFECTUL MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.2198/12.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
-
GREFIER
Red.
Tehnored.CB/ 2 ex.
25.11.2009
Tribunalul București - 9
Judecător fond:
Președinte:Păun Luiza MariaJudecători:Păun Luiza Maria, Cosma Carmen Valeria
