Neexecutarea unei hotarari judecatoresti Sanctiuni. Decizia 727/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 727/
Ședința publică din 23 Iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- - Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului promovat de SC. SRL, cu sediul în Târgu M, B-dul 22 decembrie 1989, nr. 32,.12, împotriva sentinței nr. 11/C, pronunțată la data de 2 octombrie 2008 de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reclamanta-recurentă prin av., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbre judiciare în valoare de 0.30 lei.
De asemenea, se constată că reclamanta-recurentă a depus prin serviciul registratură " note de ședință", precum și un set de înscrisuri privind activitatea societății.
Neformulându-se alte cereri instanța acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Reprezentantul reclamantei recurente susține recursul solicitând admiterea lui, schimbarea în tot a sentinței atacate, rejudecarea cauzei cu finalitatea admiterii acțiunii în sensul obligarea intimatei la plata despăgubirilor în sumă de 6.580 lei, pentru considerentele expuse detaliat în scris care au fost susținute și oral.
CURTEA,
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr. 11/C/2.10.2008 a Tribunalului Mureș s-a respins acțiunea reclamantei SC SRL Târgu M, formulată în contradictoriu cu pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUD. M - Serviciul Public Comunitar Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor precum și cu pârâtul comisar de poliție G - șef al instituției pârâte, reținându-se în considerentele hotărârii atacate următoarele:
Prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat executarea sentinței civile nr. 525/14.11.2007 și obligarea pârâtului, potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 la plata sumei de 100 lei/zi de întârziere (reprezentând 20 % din salariul minim brut pe economie), precum și a ambilor pârâți la plata unei despăgubiri de 55 euro/zi de întârziere (echivalentul închirierii unui autoturism similar).
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin hotărârea de mai sus s-a dispus înmatricularea provizorie a două autovehicule, dar că șeful instituției pârâte a refuzat să pună în executare această hotărâre, deși nu există motive legale care să justifice această conduită, astfel că sunt cauzate grave prejudicii societății, ce nu-și poate desfășura obiectul de activitate principal.
În motivarea sentinței atacate s-a reținut că hotărârea judecătorească a rămas definitivă la 08.05.2008, iar titlu executoriu trebuia pus în executare la 9.06.2008, însă sentința a fost pusă în executare la 21.06.2008, când a fost eliberată prima autorizație provizorie de circulație, astfel că nu poate fi vorba în cauză de existența vreunui prejudiciu al reclamantei, cu atât mai mult cu cât aceasta a obținut 10 autorizații provizorii, iar la data de 29.08.2008 a obținut autorizația definitivă de circulație.
În aceste condiții, s-a apreciat că nu există vreo culpă a pârâtului G, solicitarea reclamantei fiind rezolvată într-un termen rezonabil, avându-se în vedere modificările legislative și volumul ridicat de cereri existente în perioada vizată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal reclamanta, criticând hotărârea atacată ca nelegală, fără a indica vreunul dintre motivele de nelegalitate prev. de art. 304 Cod procedură civilă, fiind indicat temei juridic doar art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii de recurs, s-a arătat că prin conduita sa, pârâtul Gaî mpiedicat buna desfășurare a activității societății, deși inițial a pus în executare hotărârea, însă prin conduita sa ulterioară, în mod arbitrar a procedat la neexecutarea mai multor asemenea hotărâri. În ceea ce privește prejudiciul cauzat societății, s-a arătat că aceasta a procedat la închirierea unor autoturisme pentru a asigura activitatea societății, achitând astfel suma de 6.580 lei, cu titlu de chirie.
Prin întâmpinare, pârâta Instituția Prefectului jud. Mas olicitat respingerea recursului, susținând că autoturismul BMW nr. de identificare a fost înmatriculat definitiv la data de 29.08.2008, după ce a obținut un număr de 14 autorizații, astfel că în ceea ce privește acest autoturism solicitarea reclamantei este rămasă fără obiect.
În ceea ce privește celălalt autoturism Mercedes Benz cu nr. de identificare -A- s-a arătat că acesta este înmatriculat provizoriu încă de la data soluționării litigiului, ultima autorizație provizorie fiind cea emisă pentru perioada 27.04.2009 - 27.05.2009.
Examinând hotărârea atacată prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu potrivit art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
După cum a reținut și prima instanță, hotărârea judecătorească ce reprezintă titlul executoriu de care s-a prevalat reclamanta, a rămas definitivă la 08.05.2008, iar data până la care trebuia pusă în executare era cel mai târziu 09.06.2008, iar cele două autoturisme aparținând reclamantei au fost înmatriculate după cum urmează: autoturismul marca BMW a fost înmatriculat definitiv la 29.08.2008 (după ce a beneficiat de 14 autorizații provizorii de circulație), respectiv autoturismul marca Mercedes Benz a fost și el înmatriculat provizoriu, ultima autorizație vizând perioada de mai sus, indicată în întâmpinare.
În ceea ce privește motivele de critică ale hotărârii atacate, reclamanta apreciază că prejudiciile cauzate acesteia sunt datorate exclusiv conduitei abuzive, nelegale a șefului instituției obligată să înmatriculeze autovehiculele.
În raport de susținerile recurentei și de starea de fapt, Curtea în acord cu prima instanță apreciază că vehiculele au fost înmatriculate într-un termen rezonabil, neputându-se susține cu suficient temei faptul că activitatea societății a fost atât de grav perturbată, întrucât prejudiciile acesteia să fie considerabile.
Pe de altă parte, recurenta nu a probat existența acestui prejudiciu, nejustificând în vreun fel în ce constă acesta, și cu atât mai puțin, neindicând mijloacele de probă corespunzătoare.
Și nu în ultimul rând, șeful instituției, pârâtul G nu a refuzat înmatricularea celor două autovehicule, în sarcina acestuia neputându-se reține că a acționat cu rea credință, dat fiind faptul că procedura de executare a hotărârilor prin care s-a dispus înmatricularea provizorie a vehiculelor a fost una specială, impusă de Direcția Regim Permise de Conducere. Cu atât mai puțin poate fi vorba în cauză de o conduită arbitrară a acestuia, pârâtul fiind obligat să se conformeze adresei nr. 63511/08.08.2008, care dispunea soluționarea separată a fiecărei situații (fila 29 dosar de fond).
Pentru că nu există și alte motive care să atragă reformarea hotărârii atacate, ca urmare a examinării acesteia și din oficiu, potrivit art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul promovat în cauză, potrivit art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă, păstrând hotărârea atacată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul SC. SRL, cu sediul în Târgu M, B-dul 22 decembrie 1989, nr. 32,.12, împotriva sentinței nr. 11/C/ 2 octombrie 2008 Tribunalului Mureș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, la 23 Iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
fiind în concediu de odihnă
semnează președintele instanței
GREFIER,
Red.
Dact. Sz.
2 exemplare
18.08.2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
