Obligare emitere act administrativ. Decizia 1167/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara OPERATOR -2928
Secția contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr--09.09.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.1167
Ședința publică din 5 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul recurent împotriva sentinței civile nr.226/17.06.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Instituția Prefectului Județului A, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind pârâtul.
Procedură este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, de către reclamant chitanța seria - nr.-/2.10.2008 reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în sumă de 0,3 lei.
Nemaifiind alte cererii de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reclamantul solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterea acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.226/17.VI.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada respins acțiunea reclamantului, împotriva pârâtei Instituția Prefectului Județului A, având ca obiect obligarea să i se răspundă cererii sale din care să rezulte, că anterior solicitării de împroprietărire ( octombrie 2005), în baza Legii 18/1991, s-au făcut împroprietăriri cu întreaga suprafață de teren atribuit în proprietatea statului, în vederea construirii de locuințe proprietate personală, nelimitându-se la suprafața atribuită în folosință pe durata existenței construcției, cum este cazul familiei reclamantului.
Reclamantul a solicitat ca pârâta să răspundă dacă aceste împroprietăriri în baza Legii 18/1991 au fost legale, care va fi modalitatea de a fi împroprietărită și familia sa cu întreaga suprafață de 400 mp teren, în vederea întregirii suprafeței atribuite de 500 mp teren intravilan, atribuită tot în spiritul Legii nr. 18/1991.
În motivare instanța a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită obligarea Prefectului Județului A la emiterea unui răspuns referitor la efectuarea de împroprietăriri prin ordin, emis de prefect în baza art. 36 din legea 18/1991.
La cererea adresată de către reclamant Instituției Prefectului la data de 24.11.2006 prin care solicita a i se comunica dacă în baza Legii 18/1991 există modalitate ca petentul să devină proprietarul suprafeței de 500 mp, teren înscris în CF nr. 2545, pârâtul a răspuns în termen legal prin adresa nr. 10.324/28.12.2006, din care rezultă că Ordinul Prefectului nr. 15/17.01.2006 a fost emis în aplicarea dispozițiilor art 36 alin. 2 din Legea 18/1991 conform solicitării Primăriei, petiționarul fiind înștiințat astfel că prin Decizia nr. 69/23 mai 1980 emisă de Consiliul popular al orașului i s-a atribuit în vederea construirii locuinței doar suprafața de 100 mp din totalul de 500 mp, motiv pentru care și Ordinul nr. 15/2006 emis de Prefectul Județului A privește împroprietărirea conform art. 36 alin. 2 din Legea 18/1991 doar cu această suprafață.
Tot prin răspunsul dat reclamantului se precizează și faptul că pentru diferența de 400 mp de teren solicitată nu există temei legal ca în baza Legii 18/1991 republicată, aceasta să fie atribuită.
Instanța reține totodată și faptul că la petițiile ulterioare formulate de către petent la data de 12.07.2007 și 19.03.2008 deși aveau același obiect, Prefectul Județului A, în termen legal, a dat curs solicitării acestuia și a răspuns prin adresele nr. 5148/19.07.2007, respectiv 2092/07.04.2008
Față de această stare de fapt instanța apreciază că susținerea reclamantului privind refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererile sale este nefondată și va fi înlăturată, ca atare.
Potrivit art. 2 alin. 1 lit.h din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim succeptibil de a fi atacat în fața instanței de contencios administrativ competente, se înțelege exprimarea explicită, cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea.
În concluzie, reclamantului i s-a dat răspuns în termen legal în conformitate cu dispozițiile art.----- din Legea 554/2004, iar împrejurarea că reclamantul nu este mulțumit pe deplin de soluția dată în rezolvarea petițiilor înaintate autorității publice administrative, nu echivalează cu un refuz nejustificat de rezolvare a cererii sale.
Temeinicia motivării cererilor adresate de către reclamant Instituției Prefectului a fost de altfel interpretată ca legală raportat la situația juridică terenului solicitat de reclamant și prin cele două hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Arad rămase definitive și irevocabile.
Prin urmare, cum reclamantul nu a făcut dovada refuzului nejustificat de soluționare a cererii sale în condițiile art. 2 lit h din Legea 554/2004, instanța, în baza art. 18 din legea contenciosului administrativ va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
În cauză a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea sentinței și admiterea acțiunii.
În motivare, recurentul critică prima instanță pentru că nu i-a admis acțiunea așa cum a formulat-o arătând că în solicitarea s-a bazat pe mai multe acte pe care le înșiră în cererea de recurs și anume: decizia nr.69/980 a fostului Consiliu popular, că începând cu anul 1980, anul atribuirii a plătit Consiliului Popular taxa prevăzută de Legea nr.4/1973, distincta de 1 leu/mp pentru terenul de sub construcție și 0,30 lei/mp pentru terenul aferent curții și grădinii, în total 220 lei conform chitanței nr.4868/12.12.1980, iar aplicarea Legii nr.18/1991, Primăria asimilează acest teren ca proprietatea reclamantului, plătind sub formă de impozit distinct pentru terenul aferent curții și distinct pentru terenul aferent grădinii, conform chitanței din 15.03.2005, de unde rezultă că întreaga suprafață atribuită de 500 mp, și înainte și după apariția Legii nr.18/1991, a fost în folosința familiei reclamantului fiind în drept de a fi împroprietăriți cu întreaga suprafață atribuită de 500 mp. în baza alin.4, art.36 și art.23 din legea nr.18/1991 modificată și completată prin Legea nr.247/2005.
Pentru că împotriva Ordinului nr.15/2006 emis de Prefectul județului A, pe care l-a considerat netemeinic și nelegal, a depus plângere la Judecătoria G, care prin Sentința civilă nr.465/2006, s-a admis plângerea formulată și a obligat Primăria să facă propunerea și Instituția Prefectului Județului A să emită ordinul pentru împroprietărirea cu diferența de 400 mp. în vederea întregirii suprafeței atribuite de 500mp. în recurs sentința a fost modificată și i s-a respins acțiunea, că din exces de putere Instituția Prefectului Județului A evită răspunsul la obiectul cererii formulate, dacă s-au făcut împroprietăriri cu întreaga suprafața atribuită, răspunzând că s-au făcut împroprietăriri numai în limita prevederilor alin.2 art.36 din Legea, deși în realitatea s-au făcut împroprietăriri cu întreaga suprafață atribuită, fapt ce va produce un prejudiciu material în viitor prin neîmproprietărirea cu diferența de 400 mp. teren răspuns care a influențat și instanța de recurs în hotărârea din Decizia nr.809/R/2006, că tot din exces de putere contrar Pct.4 art.13 din Legea nr.554/2004, Instituția Prefectului județului A, pentru primul termen al cauzei 20.05.2008, nu depune întâmpinare, solicitând un nou termen, acordat pe 3.06.2008, termen la care din nou solicită un nou termen, care se acordă pentru 17.06.2008, pentru a depune la dosarul cauzei Decizia nr.809/R/2006 a Tribunalului Arad, prin care se admite recursul pe care l-a promovat împotriva Sentinței civile nr.465/2006, prin care încearcă a motiva excesul de putere, privind răspunsurile la obiectul petițiilor pe care le-a formulat.
Sentința civilă nr.226/17.06.2008 este netemeinică și nelegală deoarece din probatoriul depus de pârâtă nu rezultă nicio probă concludentă că, prin răspunsurile la dosar 3 petiții din cele 5, s-a dat un răspuns concret la obiectul cererii, răspunsurile din exces de putere fiind doar în legătură cu Legea nr.188/1991, instanța de fond omițând prima cerere formulată prin întâmpinarea la recurs, răspuns care ar fi constituit o obiecție la cauza în litigiu, iar cele 3 răspunsuri neconcludente primite fiind considerate de instanță la obiectul cererii.
Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu, se constată că este nefondat și se respinge pentru că:
Potrivit probelor dosarului, reclamantul a depus la pârâtul Prefectul Județului A, începând cu 24.XI.2006 și până în anul 2008 mai multe petiții privind informații legate de aplicarea Legii nr.18/1991, la care pârâtul a răspuns prin adresele nr.10324/2006, nr.5148/2007 sau 2092/2008.
Cu toate acestea reclamantul a susținut că este vătămat, în sensul art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004, pentru că nu i s-a răspuns în modul în care acesta a solicitat.
Având în vedere că refuzul nejustificat, la care face referire articolul din legea susmenționată, presupune absența oricărui răspuns la o cerere, acțiunea este nefondată și bine a fost respinsă de prima instanță, motiv pentru care și recursul reclamantului se respinge ca nefondat.
Trebuie de remarcat de asemenea că legea contenciosului administrativ nu permite obligarea autorității publice la un anume răspuns față de cererea reclamantului, pentru că aceasta este inadmisibil, constituind o ingerință nelegală în atribuțiile puterii administrative.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.226/17.VI.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 5.XI.2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
red. -07.11.2008
tehnored. - 13.11.2008; 2 ex.
prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru, Ionel Barbă, Rodica Olaru
